Ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena ne oferă prilejul de a reflecta, din nou, la rolul fundamental pe care aceștia l-au avut în istoria umanității. Ne bucurăm de această Mare Sărbătoare, dar să ne bucurăm mai adânc și să medităm cu toată gravitatea la semnificația și implicațiile ei.
Două momente de Iluminare marchează începutul Epocii oficiale a Creștinismului. Înaintea confruntării armate cu Maxențiu, Constantin vede, proiectată pe cer, o Cruce de Lumină, pe care stă scris: IN HOC SIGNO VINCES. În aceeași noapte, i se arată în somn Hristos, care îi spune să pună Crucea pe flamurile armatei sale. Este o Revelație care îi descoperă Lumina Adevărului și care va lumina, de aici, umanitatea. El dă un Edict (Edictul de la Milano, 313) care va schimba lumea din temelii: creștinismul devine religie de stat în Imperiul Roman. Magnificul Imperiu, grandioasa putere a Antichității, cea închinătoare zeilor și idolilor, cea care-L crucificase pe Fiul lui Dumnezeu, începe de acum să se închine Dumnezeului Unic, revelat prin Sfânta Treime. Se face astfel dreptate și celor martirizați, jertfiți și uciși, celor aruncați fiarelor flămânde, tuturor celor care-L mărturisiseră pe Hristos. Prigoniți, hăituți, flămânzi și arși de sete, dar, mai ales, înfometați și însetați după Hristos, creștinii din catacombe ies din Întunericul lor luminat de credință la Lumina mărturisită, care începe să lumineze lumea. Începe, și în ordinea politică și religioasă, Era Creștină, timpul și spațiul fecund al unei civilizații înfloritoare în Europa și în lume. Începe, pentru Om, un timp al Speranței, sub lumina Dragostei.
Astăzi, se vorbește tot mai mult de „Europa postcreștină”, de „era post-religioasă” a umanității. Globalizarea propagă ateismul ca o nouă „religie”, construită din concepte, principii și valori, „ale omului”, „ale umanismului”, sonore, dar lipsite de conținut. „Împărații” lumii de azi ne pregătesc un sistem global de esență laică și ne impun (ca în era pre-creștină) noi idoli pe soclurile istoriei, care formează un fel de Empireu al Globalizării. Se pare că, pentru cei care modelează astăzi lumea și existența noastră, ateismul este soluția pentru viitorul umanității. Ateismul ar fi spațiul ideal al libertății individului, de manifestare plenară a conștiinței, identității și idealurilor lui… Să sperăm că mărturisitorii creștini nu vor fi nevoiți, cu timpul, să se întoarcă în catacombe… Între timp, lumea guvernată de astfel de valori este sfâșiată de războaie și atentate teroriste, de sărăcie, foame și tragedii umane, trăind, fără speranță, sub imperiul terorii și sub spaima morții.
La această zi mare, să ne gândim însă la Întemeietori, la Marii și Sfinții Împărați, care au fondat civilizația creștină. Să ne gândim la ei cu dragoste și recunoștință. Și să ne rugăm lui Dumnezeu să ne lumineze mai departe, pe toți, și să ne dea credință, înțelepciune și dragoste!
La mulți ani tuturor care, prin nume, sunt coborâtori din Sfinții Împărați!
(Iosif URS, Sorin IVAN)