Ignoranța ucide!

15 sus-1Activitatea fizică realizată în mod regulat este asociată cu o viață mai lungă și mai sănătoasă, cu un risc scăzut al bolilor cardiovasculare, diabet, obezitate și chiar cancer.1 Practicarea activităților de educație fizică și sport la un nivel calitativ ridicat în instituțiile de învățământ reprezintă o parte importantă a unui program educațional comprehensiv, bine conturat și un mijloc de promovare pe termen lung a stării de sănătate și bunăstare.
Pe zi ce trece, apar din ce în ce mai multe dovezi privind beneficiile activităților fizice asupra sănătății. ïn același timp, studii de cercetare reali­zate la scară largă scot în evidență îmbună­tățirea performanțelor școlare și abilităților cog­nitive în strânsă legătură cu mărirea timpului alocat educației fizice.2 Investigații recente au arătat o corelare puternică între fitness-ul aerobic și performanțele academice, măsurate în notele obținute la anumite examene, teste sau obiecte de învățământ.3,4 Mai mult, elevi cărora li s-au înlocuit cateva din orele alocate pentru materiile de exa­mene naționale cu ore de educație fizică și sport au avut rezultate asemănătoare sau chiar îmbunătățite față de colegii lor care nu au fost cuprinși în program.5,6 Activitatea fizică are un impact pozitiv împotriva fumatului, insomniei, depresiei și anxie­tății.7 Nu în ultimul rând, se poate menționa faptul că elevii supraponderali au o rată mai mare a absen­teismului la școală comparativ cu ceilalți colegi ai lor.8
Organizații naționale și mondiale, cum ar fi UNESCO, Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Americană a Inimii, Societatea Ame­ricană a Cancerului, Asociația Americană a Diabetului, Centrul pentru Prevenirea și Controlul ïmbolnăvirilor, Institutul Național American de Medicină ș.a., recomandă 150 minute de educație fizică și sport în fiecare săptămână pentru elevii din învățământul primar și 225 minute pe săptămână pentru cei din învățământul gimnazial și liceal. Cel puțin 50% din aceste perioade ar trebui să fie alocate activităților fizice cu efort moderat către viguros.
După această scurtă prezentare a necesității educației fizice și sportului pentru copii și tineri, să vedem care este realitatea în România și ce ne arată statisticile despre implicațiile lipsei activității fizice la nivel național.
Țara noastră este departe de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Cu 100 minute pentru clasele I-VII și 50 minute pentru clasele VIII-XII oferite în trunchiul comun, nu pot fi atinse obiective precum menținerea și îmbună­tățirea stării de sănătate, prevenirea obezității, a bolilor cardio­vasculare, influențarea metabolis­mului, formarea unor obișnuințe, un stil de viață sănătos etc. Din păcate, din anul 2009 elevii de liceu, cu excepția clasei a X-a real, au alocată o singură oră în trunchiul comun, foarte puține fiind școlile care acordă mai mult. Din lipsa fondurilor, apro­bările pentru pregătirea echi­pelor reprezen­tative sunt date numai în cazul necesității reîntre­girii normelor profe­sorilor, restul rămânând un vis frumos pentru elevi.
Să revenim la datele și clasamentele care ar trebui să trezească responsabilii politi­cilor educa­ționale cu privire la numărul de ore alocat educației fizice în trunchiul comun.

  1. Inactivitatea fizică a fost identificată ca fiind pe locul al IV-lea între factorii de risc pentru mortalitate, cauzând la nivel global peste 3,2 milioane de decese anual9 și la nivel european peste 1 milion de decese (cca. 10% din total)10.
  2. România ocupă locul 34 din 36 între țările europene în studiu privind speranța de viață la naștere11.
  3. România ocupă locul I în Uniunea Europeană la mortalitate infantilă.11
  4. România ocupă locul I în clasamentele privind și persoanele de sex feminin și cele de sex masculin la supraponderali din Uniunea Europeană12.
  5. România ocupă locul al II-lea în clasamentul Uniunii Europene privind decesele având drept cauză bolile sistemului circulator13.
  6. România ocupă locul al VII-lea,dintre 33 țări europene în studiu, privind decesele având cauză bolile cardiace14.
  7. Din punct de vedere al activității fizice, în România, peste 39,9% din populația peste 15 ani este insuficient activă (47,9% de sex feminin și 31,2% de sex masculin)14.
  8. Organizația Mondială a Sănătății reco­mandă, în urma studiilor realizate, ca tinerii și copiii cu vârsta între 5-17 ani (de vârstă școlară) să realizeze activități fizice de intensitate peste medie timp de cel puțin 60 minute zilnic. Mărirea acestui interval va aduce beneficii suplimentare la sănătate. Activități fizice intense ar trebui realizate cel puțin de trei ori săptă­mânal, incluzând cele de întărire musculară și a oaselor15.
  9. România nu are o strategie, plan de acțiune sau politică operațională pentru reducerea inac­tivității fizice și/sau promovarea activității fizice16. Se iau în considerare măsuri concrete, cu efecte clare, nu protocoale, promisiuni, strategii pe hârtie.
  10. România nu are o strategie, plan de acțiune sau politică operațională pentru reducerea supraponderalității/obezității18.
  11. Peste 60% din populația României nu a practicat activități sportive organizate niciodată în timpul liber (excluzând orele obligatorii de la școală). Comparând rezultatele din 2009 cu rezultatele din 2015, se observă o creștere îngrijo­rătoare de 11 procente17.
  12. Numai 47% dintre respondenți au arătat că sunt interesați de îmbunătățirea stării de sănătate și numai 12% au spus că sunt interesați de îmbu­nătățirea condiției fizice17.

Toate datele negative prezentate mai sus au legătură directă sau indirectă cu lipsa activității fizice la nivel național și exemplele pot continua. Speranța media de viață, mai mică cu cca. 10 ani decăt a Uniunii Europene, are legătură directă cu lipsa unui stil de viață sănătos, stil care se formează încă din perioada copilăriei. ïn prevenirea și tratarea multor boli, activitatea fizică joacă un rol important, alături de cel al medicamentelor.
Oare când se va înțelege importanța activității fizice în sănătatea poporului român?
Politicile educaționale din România au condus la existența unei singure ore/săptămână începând cu clasa a VIII-a, până la clasa a XII-a. ïn cadrul facu­l­tăților, situația este și ea dramatică. După intrarea pe piața muncii, puțini sunt aceia care mai practică activități fizice… și aceia ajung să aibă copii, copii cu probleme din ce in ce mai mari, mai multe…
Mai nou, se cer mai multe ore în trunchiul comun dar, din lipsă de spații și materiale, se poate veni cu adeverințe că se practică un sport la un club sportiv.
De ce oare, ne temem că “instituția adeverinței” obținută foarte ușor, va deschide noi căi micilor afaceriști, dornici de noi câștiguri ușoare sau favoruri?
ïn speranța că semnalele date de Ministerul Sănătății din țara noastră, în urma studiilor făcute pe generația tânără, vor fi luate în considerare de factorii decizionali pentru a avea o populație sănă­toasă, profesorii de educație fizică și sport împre­ună cu majoritatea elevilor așteaptă măcar reve­nirea la două ore pe săptămână alocate mișcării.
 
BIBLIOGRAFIE
1 Eyre H, Kahn R, Robertson RM, Clark NG, Doyle C, Hong Y, Gansler T, Glynn T, Smith RA, Taubert K, Thun MJ. Preventing cancer, cardiovascular disease, and diabetes: a common agenda for the American Cancer Society, the American Diabetes Association, and the American Heart Association. Circulation 2004 Jun 29;109(25):3244-55.
2Active Living Research, Program național al fundației Robert Wood Johnson. Active Education: Physical Education, Physical Activity and Academic Performance. Research Brief. Fall 2007. Disponibil online la: http://www.activelivingresearch.org/ resourcesearch/summaries.
3 Coe DP, et. al. Effect of physical education and activity levels on academic achievement in children. Medicine & Science in Sports & Exercise 2006; 38:1515-1519.
4 Castelli DM, et. al. Physical fitness and academic achievement in third and fifth grade students. Journal of Sport & Exercise Physiology 2007; 29:239-252.
5 Sallis, JF, McKenzie, TL, Kolody, B., Lewis, M., Marshall, S., Rosengard P. Effects of Health-Related Physical Education on Academic Achievement: SPARK. Research Quarterly for Exercise and Sport. 1999. Vol. 70, No.2, pp. 127-134.
6 Trudeau F, Shephard RJ. Physical education, school physical activity, school sports andacademic performance. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity 2008, 5:10 doi:10.1186/1479-5868-5-10.
7 Suitor CW, Kraak VI. Adequacy of Evidence for Physical Activity Guidelines Development: Workshop Summary. Institute of Medicine. Washington, DC: National Academies Press, 2007.
8 Geier AB, et. al. The Relationship Between Relative Weight and School Attendance. Obesity. 2007 15: 2157-2161.
9 World Health Organisation: http://www.who.int/ topics/physical_activity/en
10 World Health Organisation: http://www.euro.
who.int/en/health-topics/disease-prevention/ physical-activity
11 Eurostat: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Mortality_and_life_expectancy_statistics
12 Eurostat: http://ec.europa.eu/eurostat/ statistics-explained/index.php/Overweight_and_ obesity_-_BMI_statistics
13 Eurostat: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Causes_of_death_statistics
14 World Health Organisation: http://apps.who.int/ gho/data/view.main
15 World Health Organisation: http://www.who.int/ dietphysicalactivity/publications/ recommendations5_17years/en/
16 World Health Organisation: http://www.who.int/ cancer/country-profiles/rou_en.pdf?ua=1
17 Eurobarometer: http://ec.europa.eu/health/ nutrition_physical_activity/docs/ebs_412_en.pdf
Prof. Ștefan Paul Enescu
și Prof. Angelica Enescu
Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Breaza, Prahova