Idei, perspective și provocări la început de an școlar

Începutul fiecărui an școlar este un moment de reflecție și planificare, atât pentru elevi și profesori, cât și pentru instituțiile și autoritățile care modelează și susțin sistemul educațional. Ca Secretar de Stat în Ministerul Educației, privesc acest moment nu doar ca pe o nouă etapă ­dintr-un ciclu anual, ci ca pe o oportunitate de a regândi, îmbunătăți și adapta educația la provocările și nevoile contemporane.

Idei și direcții pentru un viitor educațional mai bun

1. Digitalizarea educației: Unul dintre obiectivele majore ale acestui an este continuarea și extinderea procesului de digitalizare. După experiențele din perioada pandemiei, am învățat că tehnologia poate aduce beneficii majore în procesul de învățare. De la platforme online la resurse digitale interactive, vrem să ne asigurăm că fiecare elev are acces la o educație modernă, de calitate, indiferent de mediul din care provine. Investițiile în infrastructura digitală, în special în zonele defavorizate, sunt o prioritate.

Am păstrat ce a fost bun din perioada pandemiei, prin valorificarea instrumentelor digitale. Noul ROFUIP aprobat prin OME nr. 5726 /06.08.2024, care a intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2024, creează cadrul legal pentru desfășurarea orelor de curs în format online sau hibrid în anumite situații excepționale. De asemenea, pentru debirocratizare, o serie de documente realizate în școli vor putea fi stocate în format digital.

Digitalizarea este un aspect important al PNRR, vizând modernizarea in­­frastructurii educaționale pentru a face față cerințelor unui sistem educațional contemporan. Proiectele finanțate prin PNRR includ dotarea școlilor cu echipamente IT, cum ar fi tablete, laptopuri și proiectoare, pentru a facilita învățarea interactivă și accesul la resurse educaționale online. Totodată, se dezvoltă platforme digitale care să sprijine atât profesorii, cât și elevii în procesul de predare și învățare. Aceste platforme vor oferi acces la resurse educaționale diversificate și vor permite un obținerea unui feedback rapid și eficient. De asemenea, ele facilitează monitorizarea progresului elevilor și personalizarea experienței de învățare.

2. Îmbunătățirea curriculei: Suntem conștienți de necesitatea unei curricule mai flexibile și mai adaptate nevoilor actuale ale pieței muncii și ale societății. Este esențial să pregătim elevii pentru provocările viitorului, iar acest lucru în­seamnă nu doar să le oferim cunoștințe teoretice, ci și să le dezvoltăm competențe precum gândirea critică, creativitatea, colaborarea și abilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții.

În această perioadă se lucrează pentru a finaliza noile planuri cadru pentru liceu și nu este ușor să le finalizăm ­într-un context în care cu toții ne dorim o structură comună mai suplă, mai flexibilă, un examen de Bacalaureat diferențiat, mai multă activitate practică. Acestea vor fi puse în dezbatere publică în curând. Interesul nostru este ca generația de elevi care intră în liceu în anul școlar 2025-2026 să intre pe programe noi.

Educația STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) este un domeniu prioritar în cadrul PNRR. Proiectele vizează crearea și dotarea de laboratoare STEM în școli, oferind elevilor acces la echipamente și resurse de ultimă generație. Aceste laboratoare permit desfășurarea de experimente practice și proiecte inovative, stimulând interesul elevilor pentru disciplinele tehnice și științifice. Prin încurajarea educației STEM, România își propune să pregătească o nouă generație de specialiști în domenii tehnologice și științifice, contribuind astfel la dezvoltarea economică și la creșterea competitivității pe plan internațional.

3. Reducerea abandonului școlar: Unul dintre obiectivele strategice ale Ministerului este reducerea ratei abandonului școlar, în special în comunitățile vulnerabile. Programul Național de Re­­ducere a Abandonului Școlar (PNRAS), Programul „Școală după Școală“, Programul Național Masă Sănătoasă, parteneriatele cu ONG-uri și autoritățile locale și sprijinul pentru cadrele didactice din aceste zone sunt doar câteva dintre mă­surile pe care le implementăm pentru a combate acest fenomen.

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii rămâne prioritară pentru Ministerul Educației astfel încât România să poată atinge obiectivul Uniunii Europene de reducere a acestei rate la 9% până în 2030. Prin PNRR se dezvoltă programe de sprijin pentru elevii din medii dez­avantajate, incluzând burse, programe de tutoriat și acces la consiliere educațională. Aceste inițiative contribuie la reducerea abandonului școlar și la creșterea ratei de promovare și se concretizează în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS).

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), aprobat prin H.G. nr. 1309/2021, reprezintă o intervenție sistemică, asumată de Ministerul Educației în vederea combaterii pă­­răsirii timpurii a școlii. PNRAS este im­­plementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al Româ­niei (PNRR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 500 de milioane de euro. PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale:

• diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la program în perioada 2021-2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;
• îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care fi­nalizează învățământul gimnazial;
• creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior.

În anul școlar 2024-2025 sunt incluse în acest program național peste 2.400 de unități de învățământ preunivesitar și peste 255.000 de elevi fac parte din grupul țintă căruia i se adresează programul.

Pentru a asigura continuitatea intervenției oferite prin programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, Ministerul Educației a inițiat Programul Național „Masă sănătoasă“ (PNMS).

Acest program are ca scop promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase printre copiii și tinerii din școlile din Ro­mânia, sprijinind astfel participarea lor la educație. PNMS urmărește să creeze mo­tivația pentru studiu, să mențină echilibrul socio-emoțional și să întărească starea de bine a elevilor, contribuind la re­­ducerea abandonului școlar pe termen lung. Programul realizează aceste obiective prin furnizarea unei mese nutritive și echilibrate în școli.

Programul național „Masă sănătoasă“ se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată.

În anul școlar 2024-2025 sunt incluse în acest program național peste 1.450 de unități de învățământ preunivesitar și peste 522.000 de elevi beneficiază zilnic de o masă caldă la școală.

Programul național de acordare a ti­­chetelor pentru sprijin educațional continuă și în anul școlar 2024-2025 pentru copiii dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial, care provin din familii cu venituri mici. Guvernul României a alocat fonduri europene în valoare de 120 de milioane de euro, din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027. Noua măsură continuă sprijinul acordat și în anii trecuți, în contextul în care abandonul școlar și scăderea ratei de școlarizare în rândul copiilor din categoriile vulnerabile pot contribui la creșterea riscului de sărăcie.

Și în anul acesta școlar, ca de altfel și în următorii trei ani școlari, vor fi acordate tichete sociale pentru sprijin educațional în valoare de 500 de lei/copil, într-o tranșă unică. Banii vor putea fi folosiți pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentație necesare frecventării școlii și grădiniței. Conform estimărilor, 410.000 de copii dezavantajați vor beneficia de acest sprijin în fiecare an școlar.

Ministerul Educației, prin unitățile de învățământ din subordine, va primi și centraliza cererile pentru acordarea acestei măsuri de sprijin educațional, iar lista cu destinatarii finali eligibili va fi stabilită în urma verificărilor realizate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Conform prevederilor legale în vigoare, vor avea dreptul la aceste măsuri de sprijin educațional:

• copiii din învățământul de stat preșcolar, care îndeplinesc condițiile, în luna iulie a fiecărui an, prevăzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările și completările ulterioare;
• elevii din ciclul primar și gimnazial care fac parte din familii ai căror membri au, în luna iulie din fiecare an, un venit mediu net lunar de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară.

Perspective și parteneriate pentru o educație de calitate

Educația este un efort comun, iar succesul acesteia depinde de colaborarea dintre instituții, profesori, părinți și comunitatea locală. În acest sens, consolidarea parteneriatelor dintre Ministerul Educației, universități, mediul privat și organizațiile non-guvernamentale rămâne un punct esențial pe agenda noastră.

Încurajăm participarea școlilor la proiecte europene. În acest context, prin noul ROFUIP, am creat cadrul legal pentru ca acolo unde se derulează mai mult de trei astfel de proiecte, să fie numit un coordonator pentru proiecte europene.

În spiritul transparenței, care ne dorim să funcționeze la toate nivelurile, pentru ca toți cei interesați să fie informați, în ceea ce privește siguranța co­­piilor, școlile vor publica autorizația de securitate la incendiu, precum și autorizația sanitară de funcționare, iar în cazul în care aceste autorizații nu sunt deținute, școlile vor informa în acest sens.

Noul ROFUIP vine cu elemente de noutate și în ceea ce privește evaluarea comportamentului elevilor pe parcursul fiecărei perioade de învățare. Astfel, a fost introdusă prevederea conform că­­reia se va acorda o notă la purtare la sfârșitul fiecărui interval de învățare. Este important de știut că această notă vizează exclusiv respectarea regulamentului școlii și a normelor de comportament. Media acestor note poate fi diminuată la finalizarea cursurilor anului școlar, în funcție de numărul de absențe. Astfel, conform noului Statut al Elevului, media la purtare se va diminua cu un punct la fiecare 20 de absențe nemotivate.

Un obiectiv major al PNRR în domeniul educației este reducerea disparităților educaționale între mediul urban și cel rural. Investițiile sunt direcționate către școlile din zone defavorizate, asigurându-le acces la resurse educaționale și tehnologice de calitate. Prin aceste mă­suri, se urmărește crearea de oportunități egale pentru toți elevii, indiferent de locație.

Vrem să creăm un ecosistem educațional dinamic, unde inovarea și excelența să fie încurajate la toate nivelurile. În acest sens, programul de mentorat și consiliere pentru elevi și profesorii implicați în inovație reprezintă o prioritate în acest an. Prin mentorat, elevii vor putea beneficia de sprijinul unor profesioniști, care îi vor ajuta să își descopere pasiunile și să își dezvolte aptitudinile.

Provocările la început de an școlar

1. Pandemia și recuperarea decalajelor: Un capitol care nu poate fi ignorat este recuperarea decalajelor generate de perioada pandemiei. Deși multe școli au reușit să se adapteze rapid, există încă zone unde accesul la educație a fost perturbat. În acest sens, Ministerul va continua să implementeze programe de recuperare a materiei și sprijin pentru elevii care au întâmpinat dificultăți.

2. Motivarea și formarea cadrelor di­­dactice: Un sistem educațional de succes depinde în mare măsură de cadrele di­dactice. Unul dintre obiectivele noastre majore este să sprijinim profesorii prin programe de formare continuă, prin acces la resurse și prin asigurarea unui mediu de lucru motivant. Creșterea salariilor, dar și accesul la cursuri de perfecționare adaptate la noile realități educa­ționale sunt esențiale pentru a păstra și atrage cadre didactice bine pregătite.

O infrastructură educațională modernă nu poate funcționa eficient fără profesori bine pregătiți. PNRR include programe ample de formare și dezvoltare profesională pentru cadrele didactice. Aceste programe sunt concepute pentru a îm­­bunătăți competențele digitale ale profesorilor și pentru a-i ajuta să integreze noile tehnologii în procesul educațional. Formările se axează pe utilizarea platformelor digitale, metode interactive de predare și gestionarea resurselor online. Prin aceste inițiative, profesorii devin fa­cilitatori ai învățării moderne, capabili să răspundă nevoilor și așteptărilor elevilor din era digitală.

3. Îmbunătățirea infrastructurii școlare: În ciuda progreselor din ultimii ani, mai sunt multe de făcut în ceea ce privește modernizarea infrastructurii școlare. O educație de calitate nu poate avea loc într-un mediu lipsit de resursele nece­sare. Vom continua să investim în reabilitarea și modernizarea școlilor, în special a celor din mediul rural, astfel încât toți elevii să aibă acces la condiții de studiu optime.

Unul dintre pilonii principali ai PNRR în domeniul educației este modernizarea infrastructurii școlare. Aceasta include renovarea și echiparea unităților de învățământ cu facilități moderne și sigure. Prin investiții substanțiale, multe școli din România vor beneficia de reabilitări complete ale clădirilor, îmbunătățiri ale eficienței energetice și acces la resurse tehnologice avansate. Renovările nu se limitează doar la clădiri, ci se extind și la laboratoare, săli de clasă și spații de recreere. Elevii vor avea acces la medii de învățare mai confortabile și mai sigure, ceea ce poate influența pozitiv performanțele academice și starea de bine a acestora.

Concluzii

Anul școlar care a început vine cu nu­meroase provocări, dar și cu oportunități extraordinare. Printr-un efort colectiv și o viziune pe termen lung, sunt con­vins că putem transforma educația din România, oferind fiecărui elev șansa la un viitor mai bun. De la digitalizare la o curriculă mai relevantă și parteneriate strategice, avem toate ingredientele pentru a face pași importanți în direcția corectă. Cu sprijinul tuturor celor implicați, putem crea un sistem educațional modern, incluziv și performant.

Proiectele finanțate prin PNRR vor avea un impact semnificativ asupra in­­frastructurii educaționale din România. Prin investiții în modernizarea școlilor, digitalizarea educației, formarea profeso­rilor, susținerea educației STEM și reducerea disparităților educaționale, PNRR contribuie la crearea unui sistem educațional mai echitabil, modern și competitiv. Aceste măsuri sunt esențiale pentru pregătirea elevilor pentru provocările ­viitorului și pentru dezvoltarea sustenabilă a societății românești.

Ionel-Florian Lixandru – secretar de stat, Ministerul Educației

Articol publicat în nr. 55-56-57 al revistei Tribuna Învățământului