Despre câte unul care tot rămânea repetent și-l uita Dumnezeu în școală sau în facultate se zicea că „i-a plăcut cartea și de-aia a stat mai mult în școală, a făcut liceul în șase ani” sau „a stat șapte ani în facultate”.
Cam spre sensul acesta ne duce și ce spunea doamna ministru al educației, Ligia Deca, între posibilele explicații ale numărului mare de neprezentați la bacalaureatul din actuala sesiune: „Copiii, uneori, au nevoie de mai mult timp pentru a finaliza acest parcurs liceal.”
Dacă s-o fi dorit a fi ironie la adresa celor în cauză, a fost o ironie îndoielnică. Dacă s-o fi dorit a se indica astfel chiar o cauză, apare ca neplăcut că vine de la nivelul cel mai înalt al autorității ministeriale de profil. La un asemenea nivel, o explicație de felul acesta duce cu gândul spre ignorarea faptului că parcursul liceal este considerat împlinit în patru ani, mai mult timp însemnând neîmplinire, eșec.
Cam pe-acolo se situează și explicația, tot pentru neprezentarea la bacalaureat, că unii candidați se folosesc de posibilitatea susținerii examenului de certificare a competențelor profesionale la liceele tehnologice „și, pentru moment, aleg să nu dea și examenul de bacalaureat, ei obținând totuși o diplomă de calificare care le permite să intre pe piața muncii”.
Examenul de certificare a competențelor profesionale nu este o alternativă la examenul de bacalaureat, care este examen național.
Cine trece examenul de certificare a competențelor profesionale obține certificat, nu diplomă.
Realitatea de pe piața muncii arată că prezentarea, la solicitarea unei angajări, doar a certificatului de competențe profesionale, mai degrabă, nu se bucură de trecere din partea angajatorului.
