Pe 10 noiembrie 2016, Academia Oamenilor de Știință din România a celebrat, la sediul său central din București, 120 de ani de la nașterea academicianului Horia Hulubei.
Academicianul Horia Hulubei, fondatorul școlii românești de fizică, s-a născut pe 15 noiembrie 1896, la Iași, unde a absolvit, în 1915, Liceul Internat, azi Colegiul Național „Costache Negruzzi“, ca șef de promoție. S-a înscris la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea de Științe, Secția Fizică și Chimie. Studiile i-au fost întrerupte de intrarea României în Primul Război Mondial, în care a luptat cu gradul de sublocotenent, luând parte la luptele de la Mărășești din vara anului 1917. A făcut parte din grupul de tineri trimiși de șeful misiunii militare franceze în România, generalul Berthelot, pentru a deveni piloți militari. A participat, în calitate de pilot de vânătoare, la operațiunile de pe Frontul de Vest în Franța, unde a fost rănit și decorat cu ordinul Legiunii de Onoare. În anul 1922 s-a reînscris la Facultatea de Științe din Iași, Secția Fizică și Chimie, de unde, în 1926, a obținut licența cu „Magna cum laude“. După absolvirea facultății, a lucrat în cadrul Laboratorului de Fizico-Chimie al Facultății de Științe, ca asistent al profesorului Petre Bogdan. În anul 1929 a plecat în Franța ca bursier al statului francez, pentru a-și realiza teza de doctorat în Laboratorul de Chimie-Fizică al profesorului Jean Baptiste Perrin, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1926). În 1933, Horia Hulubei și-a susținut teza de doctorat privitoare la efectul Compton multiplu. Comisia de examinare a tezei sale, intitulată „Contributions à l’etude de la diffusion quantique des rayons X“, a fost prezidată de Marie Sklodowska Curie. A fost în contact cu marii titani ai științei din acele vremuri: Frédéric Joliot-Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. Pentru cercetările sale, a fost numit Maestru de Cercetare și apoi Director de Cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică al Franței. A fost primul cercetător din lume care a obținut spectre de raze X în gaze, domeniu pe care l-a studiat cu ajutorul unui spectrometru de concepție proprie. În 1935 a devenit membru corespondent, iar în 1941 membru al Academiei de Științe din România și președintele secției a doua de fizică. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1937, iar în 1946, membru titular. În 1948 a fost îndepărtat din Academie, dar a fost repus în drepturi în 1955.
Horia Hulubei a inițiat cercetări pentru descoperirea unui element necunoscut din tabelul periodic al lui Mendeleev și în 1936, împreună cu Yvette Cauchois, a anunțat descoperirea elementului cu număr de ordine 87, propus cu numele de „Moldavium“, care acum figurează sub numele de „Franciu“. A fost vicepreședinte al Consiliului Agenției Internaționale de Energie Atomică din Viena, membru al Consiliului Științific din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna, Rusia, membru al Academiei Franceze de Știință (1940), al Academiei de Științe din Lisabona (1944), al societăților de fizică din România, Franța, Germania, Elveția și SUA, iar în anul 1958 a fost inclus în grupul experților ONU. În 1940 a înființat, împreună cu Victor Vâlcovici, revista Disquisitiones Mathematicae et Physicae și a activat susținut în țară, fiind pe rând conferențiar, profesor al universității din Iași și din 1940 profesor plin al catedrei de Structura Materiei, la Universitatea București. Între anii 1941 și 1944 a ocupat funcția de rector al Universității București și a avut o intensă activitate de cercetare științifică. În 1945, cu banii industriașului Malaxa, a achiziționat unul dintre cele mai performante microscoape electronice din lume, pe care George Emil Palade l-a folosit în cercetările științifice, pentru obținerea Premiului Nobel în Medicină. În 1949 a înființat filiala din Cluj a Institutului de Fizică al Academiei Române. Academicianul Horia Hulubei, în calitate de prim director între anii 1956 și 1968, a condus Institutul de Fizică Atomică (IFA) Măgurele-București și a acordat un rol primordial cercetării fundamentale de fizică. Din 1969 a fost președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (CSEN). A deținut funcții oficiale la Agenția Internațională de Energie Atomică (AIEA) din Viena. Horia Hulubei a avut un rol decisiv la punerea în funcțiune pentru prima dată în România a unui reactor nuclear, cel de al doilea din Estul Europei, a unui ciclotron și a primului calculator electronic românesc. Este cunoscut pentru contribuții importante în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene, studiul reacțiilor nucleare, mai ales în ceea ce privește interacțiunile nucleare la energii joase, medii și înalte. A studiat, de asemenea, dezintegrarea mezonilor. Pentru meritele sale a primit numeroase distincții științifice, atât în țară, cât și în străinătate.
La manifestarea omagială au participat personalități de marcă ale științei din România. Dintre aceștia au luat cuvântul, împărtășind amintiri despre Horia Hulubei, academicianul Aureliu Săndulescu, fost vicepreședinte al Academiei Române și al AOSR, academicianul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, prof. dr. Ionuț Purica, președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive, membru al AOSR, prof. dr. Mărgărit Pavelescu, președintele secției de fizică a AOSR și doctorand al lui Horia Hulubei, prof. dr. Dorel Bucurescu, prof. dr. Alexandru Jipa, fost decan al Facultății de Fizică București, generalul de brigadă Ioan Pană și dr. ing. Bogdan Alexandrescu, în calitate de nepot după frate al lui Horia Hulubei.
Un om cu o putere de muncă puțin obișnuită, având o inteligență dublată de o memorie prodigioasă și o fire plăcută și atrăgătoare, academicianul Horia Hulubei și-a pus energia inepuizabilă, competența științifică remarcabilă și talentul organizatoric în slujba țării, înscriindu-se astfel în Panteonul culturii și științei României. S-a stins din viață pe 22 noiembrie 1972, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la Măgurele purtându-i astăzi numele în semn de omagiu.
Dr. Doru-Sabin Delion
Vicepreședinte AOSR