Cea de a XXXI-a ediție a Târgului de Carte Gaudeamus, cel mai cunoscut și mai longeviv eveniment românesc de profil din România, și-a închis porțile pe 8 decembrie, după 4 zile în care cartea a părut să reprezinte cea mai importantă redută a spiritului. Președintele de onoare al ediției din 2024 a fost Mircea Cărtărescu, romancier, eseist, poet, critic literar, publicist și profesor universitar, deținătorul a numeroase premii literare naționale și internaționale, și, desigur, unul dintre scriitorii preferați ai publicului celor două târguri importante de la noi, Gaudeamus și Bookfest.
Într-o țară în care se publică mult și se citește puțin, Gaudeamus s-a încăpățânat și a și reușit să-și păstreze statutul de regal literar. Zeci de mii de titluri și numeroase surprize i-au așteptat pe cei care au trecut pragul Pavilionului B2 de la Romexpo. Gaudeamus 2024 a cuprins circa 200 de participanți, agenții de difuzare de carte românească și străină, edituri universitare și instituții de învățământ superior, distribuitori de muzică și o gamă foarte bogată și variată de jocuri educative, peste 600 de evenimente editoriale, lansări și prezentări de carte, unele dintre acestea transmise online, proiecte, dezbateri, întâlniri cu scriitori și sesiuni de autografe, care s-au desfășurat în cele șase spații amenajate în incintă și la standurile participanților.
Un proiect atrăgător pentru public a fost „Invitați de nota 10: Olimpicii României“ – proiectul prin intermediul căruia Radio România și partenerii săi îi recompensează an de an și îi promovează pe elevii care obțin rezultate excepționale la concursurile și olimpiadele internaționale, la diferite discipline. Un alt proiect special a fost „Pick up a Secret Story“, derulat pentru a treia oară în colaborare cu Fundația Hospice Casa Speranței (cea mai mare organizație specializată în îngrijire paliativă gratuită din România), cu sprijinul participanților și al publicului, care, donând sau achiziționând pachete de cărți al căror conținut rămâne un secret până la desfacerea lor, vor putea contribui la strângerea de fonduri pentru construcția Spitalului Speranței, primul spital din România dedicat îngrijirii paliative pediatrice.
Un alt eveniment care i-a atras pe vizitatori a fost expoziția „Copilăria regală“, organizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale României. Evenimentul a prezentat publicului fotografii din copilăria Reginei Elisabeta (Carmen Silva) și a Regelui Carol I, a Principesei Maria, a copiilor cuplului princiar și apoi regal Ferdinand și Maria – Principii Carol, Nicolae și Mircea, Principesele Elisabeta și Mărioara (Mignon), apoi Principele Mihai, mai târziu, Regele Mihai. Pentru pasionații de lectură care nu au putut ajunge la Romexpo, website-ul gaudeamus.ro a găzduit ediția și în online.
Grupul Editorial Art și Editura Humanitas, pe prima poziție în preferințele publicului
Decernate începând cu ediția din 1997, Premiile Gaudeamus au fost acordate la sfârșitul târgului. Astfel, stabilite prin votul publicului, trofeele ediției cu numărul 31 au revenit Grupului Editorial Art și Editurii Humanitas, care au împărțit prima poziție în preferințele publicului. Acestea au fost urmate de Editura Litera și Bookzone.
Decis de un juriu format din Ion Bogdan Lefter și Cristian Teodorescu, Premiul de Excelență a revenit Editurii Vremea „pentru proiectul său cultural complex și elegant“. Premiul Educația a revenit Academiei de Studii Economice (ASE) din București.
În ceea ce privește Premiile pentru Traducere „Antoaneta Ralian“, acordate de un juriu alcătuit din Denisa Comănescu și Ion Bogdan Lefter, acestea au avut, conform regulii, două secțiuni: traducere dintr-o limbă străină în limba română și din limba română într-o limbă străină. De această dată, ambele lucrări premiate au fost traduceri din limba greacă. Au primit distincția: Liviu Franga, pentru Cavalerii de Aristofan, volum apărut la Editura Eikon, și Claudiu Sfirschi-Lăudat, pentru Loxandra de Maria Iordanidou, volum apărut la Editura Curtea Veche.
Laure Hinckel a fost premiată pentru proiecția franceză a micului Paris către marele Paris într-un album foto bilingv.
Anul acesta însă – surpriză! – Trofeul pentru cea mai râvnită carte a ediției nu a fost acordat; opțiunile publicului au fost într-atât de variate încât niciunul dintre titluri nu s-a distanțat față de celelalte.
Cum au arătat preferințele cititorilor la Gaudeamus 2024?
Un top 5 al celor mai vândute cărți la standurile celor mai importante edituri și grupuri editoriale participante a fost destul de dificil de realizat, în cazul fiecărei edituri în parte, oferta fiind bogată și variată. Totuși, am încercat, și sperăm că am și reușit, să oferim o imagine cât mai aproape de realitate a dinamicii preferințelor celor care au trecut pragul ediției de anul acesta a Târgului de Carte Gaudeamus, o ediție care s-a suprapus nefericit peste taifunul generat de alegerile parlamentare și prezidențiale. Așadar, chiar dacă trofeul pentru cea mai râvnită carte a ediției nu s-a acordat, câteva titluri s-au detașat totuși, în cazul editurilor importante. Începem, desigur cu favoritele publicului, Grupul Editorial Art și Editura Humanitas, care împart prima poziție a podiumului.
Editura Arthur:
1. Descoperim cu Apolodor furnicile și lumea lor, de Florin Bican, cu ilustrații de Dan Ungureanu;
2. Jurnalul unui puști 19: Haos total, de Jeff Kinney;
3. Dani G. și castelul celor trei măgăruși, de Alex Moldovan, cu ilustrații de Andrei Măceșanu;
4. Cei cinci faimoși #4. Cei cinci la Cuibul Contrabandiștilor, de Enid Blyton;
5. Clopoțelul fermecat, de Ioana Nicolaie.
Editura Young Art:
1. Asasinatul lui Brangwain Alior, de Matthew Tobin Andersen și Eugene Yelchin;
2. Fiare și frumusețe, de Soman Chainani, ilustrații de Julia Iredale;
3. Tărâmul nopții, de Melissa Albert;
4. Cuvinte pe pereții băii, de Julia Walton;
5. Flori pentru Algernon, de Daniel Keyes.
Editura Minigrafic:
1. Omul-Păianjen #3. Haos cosmic, de Mike Maihack;
2. Îndrăznește, de Svetlana Chmakova;
3. Invincibil 2; Supererou local, de Pascal Jousselin;
4. Aventurile lui Zburlici, de Mircea Micu;
5. The Cuphead Show! Vol. 1: Atenție, fragi!, traducere din limba engleză de Roxana Tocilescu.
Vlad și Cartea cu Genius:
1. Expresul Polar, de Chris Van Allsburg, traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu;
2. Campionul Porc, de Aaron Blabey;
3. O carte magicozaură. Forme. Urmărește conturul, de Roald Dahl;
4. Peppa Pig: Exersează cu Peppa. Scrie și șterge. Primele litere, de Neville Astley și Mark Baker;
5. Tu (nu) ești mic, de Anna Kang.
Editura Art – Ficțiune:
1. Vegetariana, de Han Kang (Premiul Nobel pentru Literatură 2024);
2. Disecție, de Han Kang (Premiul Nobel pentru Literatură 2024);
3. African Psycho, de Alain Mabanckou;
4. Femeia comestibilă, de Margaret Atwood;
5. Despre pisici, de Doris Lessing.
Editura Art – Nonficțiune:
1. Harta diferențelor culturale, de Erin Meyer;
2. Slujbe de mare Rahat, de David Graeber;
3. Femeia din fotografie, de Tia Șerbănescu;
4. Contesa Greffulhe, de Laure Hillerin;
5. Gomora, de Roberto Saviano.
Editura Humanitas:
1. Brățară pe glezna ta, de Radu Paraschivescu;
2. Se face liniște în mine, de Ana Blandiana;
3. Am inventat Păltinișul, de Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu;
4. Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România, de Sabina Fati;
5. Drumul spre Soare-Răsare, de Ioana Nicolaie.
Humanitas Junior:
1. Bunicul de ciocolată, de Narine Abgarian și Valentin Postnikov, ilustrații de Marina Puzirenko;
2. Împăratul muștelor, de William Golding, adaptare și ilustrații de Aimée de Jongh;
3. Comoara lui Harap-Alb, de Mihai Mănescu, ilustrații de Bianca Bratu;
4. Uimitoarea călătorie a spiridușului Scorțișoară, de Andreea Răsuceanu, ilustrații de Anca Smărăndache;
5. Frații Mesteacăn și cei 7 vampiri care aveau o singură pereche de chiloți, de Augustin Cupșa, ilustrații de Andreea Dobreci.
Humanitas Fiction
1. Viața e mai dreaptă decât moartea, de Narine Abgarian;
2. Cafeneaua cu pisici, de Anna Sólyom;
3. Rivala, de Eric-Emanuel Schmitt;
4. Surâsul Caterinei: Mama lui Leonardo da Vinci, de Carlo Vecce;
5. Chipuri ale răului în lumea de astăzi. Ficțiunea ca necesitate vitală, de Mario Vargas Llosa și Gabriel Liiceanu.
Editura Trei, ficțiune:
1. Hoții de atenție, de Johann Hari;
2. Omul care și-a confundat jobul cu viața, de Naomi Shragai;
3. Povestea ta a început demult, de Mark Wolynn;
4. Sindromul impostorului, de Kevin Chassangre și Stacey Callahan;
5. Femei în terapie, de Harriet Lerner.
Editura Trei, nonficțiune:
1. O istorie a emoțiilor, de Richard Firth-Godbehere;
2. O scurtă istorie a Angliei, de James Hawes;
3. Aceste adevăruri. O istorie a Statelor Unite, de Jill Lepore;
4. Istoria filosofiei, de A.C. Grayling;
5. Mic-dejun cu Seneca, de David Fideler.
Editura Litera:
1. Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo, de Igor Bergler;
2. Ruperea blestemului. Revoluția română din decembrie 1989, de Cătălin Ranco Pițu;
3. Patriot. Memorii, de Aleksei Navalnii;
4. Libertate. Amintiri 1954–2021, de Angela Merkel;
5. Tăcerea nu e întotdeauna de aur, de Ileana Badiu.
Editura Curtea Veche, ficțiune:
1. Tango în oglinzi, de Camelia Radulian;
2. Portretele unei căsnicii, de Sándor Márai;
3. Loxandra, de Maria Iordanidou;
4. Fuccboi, de Sean Thor Conroe;
5. Oameni normali, de Sally Rooney.
Editura Curtea Veche, nonficțiune:
1. Noul Război Mondial al vechilor orgolii, de Adrian Cioroianu;
2. Rusia mea, de Mihail Șișkin;
3. Când corpul spune nu, de Gabor Maté;
4. Ține-ți copiii aproape, de Gabor Maté;
5. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor, de Adrian Cioroianu.
Pe lângă aceste prime cinci clasate, în cazul fiecărei edituri, oferta de carte a fost mult mai bogată. Cei care au ratat șansa de a-și îmbogăți biblioteca cu titluri de carte noi, o pot face însă și acum, apelând la librăriile tradiționale, dar și la cele – e mult mai comod, nu? – virtuale. Totul este să cumpărați cărți.
Eurostat: România este țara în care se citește cel mai puțin
Dacă primele trei zile de târg nu au excelat la capitolul vizitatori, situația s-a îndreptat în zilele de sâmbătă și duminică. Vorbim din păcate despre același public de nișă, aceeași categorie de vizitatori cu care suntem obișnuiți și care nu are cum să modifice rezultatul celui mai nou sondaj realizat de Eurostat: România rămâne țara în care se citește cel mai puțin. În replică, dintre țările în care se citește cel mai mult, Luxemburgul a raportat cea mai mare pondere de oameni care au citit cărți, în cele 12 luni anterioare sondajului (75,2%), urmat de Danemarca (72,1%) și Estonia (70,7%), ne spune cel mai recent sondaj Eurostat.
Un alt sondaj realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în luna august a anului trecut arăta că aproximativ 32% dintre români spun că nu sunt interesați să citească. Majoritatea sunt tineri și seniori cu un nivel de educație majoritar primar și gimnazial.
Ion Bogdan Lefter este de părere că ar trebui să privim cu mai multă atenție această categorie a cărei voce este din ce în ce mai puternică în prezent, spre deosebire de alte perioade din trecut, în care nu se citea și în care ea nu își exprima preferința pentru a nu face acest lucru. „Astăzi, în spațiul social, în care comunicarea e generalizată în rețelele de socializare, oricine poate să-și exprime opiniile. Dacă știm că doar 30% din populație citește, în realitate, probabil, procentele sunt mai mici“, l-am citat pe Ion Bogdan Lefter, într-o intervenție în media.
E drept că, la această tristă stare de lucruri, a ajutat și statul închizând de-a lungul ultimelor trei decenii 8.300 de biblioteci. Nu este însă singurul motiv pentru care românii nu sunt interesați de citit. Principalul vinovat rămâne sistemul de educație din țara noastră, un sistem care scoate pe bandă rulantă analfabeți funcțional, tineri care nu sunt capabili să gândească critic și care nu au cum să aibă înclinații spre lectură. Iar ei sunt cei care vor forma societatea de mâine. Din păcate, la noi, târgurile de carte încă sunt manifestări de cultură și educație destinate unei anumite categorii de cetățeni și nu marelui public. Totuși, încercați măcar! Totul este să cumpărați cărți și, apoi, veți vedea că pofta vine mâncând. Ne revedem la Bookfest!
Articol publicat în nr. 58-59-60 al revistei Tribuna Învățământului
