Gala Merito 2024 – Profesori valoroși premiați de profesioniști din business și educație

Comunitatea MERITO a depășit anul acesta 100 de profesori premiați. Miercuri, 29 mai 2024, a avut loc Gala MERITO 2024, în cadrul căreia 11 profesori din țară, din mediul rural, comunități dezavantajate sau școli de oraș, cu performanțe deosebite, care predau de la nivel preșcolar și până la nivel liceal au fost premiați. Evenimentul a avut loc în cadrul întâlnirii anuale a Romanian Business Leaders (RBL), sub egida căruia se desfășoară Proiectul MERITO.

Anul acesta, cei 11 profesori laureați au fost selectați din peste 400 de recomandări procesate, procesul de selecție du­­rând aproape un an. Tema Galei MERITO fost „Pregătiți pentru impact prin educație“. „Avem 104 profesori în comunitate, pe care-i iubim foarte tare, dar știm că nu vom putea premia atâția profesori buni câți vedem în țară. Sunt mii, nu-i putem premia, dar sperăm să-i pu­­tem aduce în comunitățile noastre de învățare pe toți și să avem acea comunitate MERITO mult mai extinsă anul viitor, când împlinim zece ani“, a menționat Măriuca Talpeș, inițiatoarea și liderul Proiectului MERITO.

Pe 29 mai au urcat pe scenă 3 profesori pentru în­vățământul primar, 5 profesori, 1 director, 1 profesor pentru învățământul preșcolar și un 1 profesor psihope­dagog-logoped. Aceștia au fost recompensați cu câte 1.500 de euro, un trofeu și o diplomă și devin membri ai comunității MERITO, în care RBL investește continuu.

Poveștile laureaților 2024

Réka Balázs este profesoară pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Váradi József din Sfântu Gheorghe. Predă de 31 de ani, iar anul acesta este învățătoare la singura clasă pregătitoare Step by Step cu pre­dare în limba maghiară din Sfântu Gheorghe. „Pe mine mă interesează ce vor ei să învețe, pentru că atunci se vor implica activ și o să le placă și mai mult. Dacă ei nu de­­vin motivați, dacă nu sunt curioși, atunci noi ­aruncăm foarte multe informații la pereți și dispare tot ce e mai valoros: informația și implicarea“, spune Réka Balázs. Le vorbește copiilor în maghiară, dar introduce în discuție și termeni din limba română și din limba engleză.

Încearcă să le cultive elevilor autonomia, colaborarea, altruismul prin activitățile pe care le face în sala de clasă și continuă să se perfecționeze constant pentru a răspunde nevoilor generațiilor de astăzi. După ce a ab­solvit liceul pedagogic din Târgu Secuiesc, Facultatea de Psihologie de la Universitatea Spiru Haret și s-a specializat în alternativa Step by Step, Réka Balázs s-a înscris și la Facultatea de Psihologie, pentru a-și îmbogăți modalitățile de abordare față de copii și părinți. S-a format ca terapeut de familie și a oferit sprijin pentru părinții elevilor cu probleme de învățare, tulburări de atenție sau de comporta­ment. Timp de cinci ani a condus, alături de un alt psiholog, o grupă de sprijin pentru copii și una pentru părinții care proveneau din familii aflate în situații de divorț. Acum oferă consiliere familială în cadrul unui ONG, dar nu elevilor și părinților de la clasa ei, pentru că spune că nu ar fi etic.

La Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București, Antonela Samson este psihopedagog-logoped. A lucrat cu copii diagnosticați cu autism încă dinainte să termine Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea București. După absolvire, în 2008, s-a angajat la Fundația Copii în Dificultate, care oferea, în cadrul Școlii Gimnaziale Speciale pentru Surzi nr. 1, terapii individuale pentru cei cu autism. După un an, a ră­­mas profesoară în școală și, împreună cu o fostă colegă de facultate, au preluat pri­mele clase de elevi care sufereau de această tulburare.

Lucrează cu elevi foarte diverși: în timp ce cu unii copii poate să lucreze chiar și 50 de minute, alții abia își pot menține concentrarea 15 minute. „Dacă n-ai răbdare să rămâi tu, ca profesor, în procesul ăla, oricât de dificil ar fi, cu niște activități care pentru unii profesori din învățământul de masă sunt foarte plictisitoare și repetitive, să te bucuri de fiecare rezultat, nu prea poți să faci parte din povestea copilului“, spune Antonela Samson. Deși o parte dintre colegii săi au renunțat la a fi profesori, ea a ales să rămână, pentru că a văzut rezultatele și a înțeles ce impact pot avea tehnicile pe care la aplică. A înființat, tot alături de colegii săi, Asociația pentru Motivație în Psihoeducație, ca să strângă fonduri pentru amenajarea unor clase, dar și pentru evenimentele mari din an și zilele de naștere ale copiilor, pe care le serbează întotdeauna la școală. Are în sala de clasă zeci de jocuri educative, creioane colorate, nisip kinetic, jucării.

Directorul MERITO 2024 este din județul Timiș, de la Școala Gimnazială Giarmata. Sorin Hagiu este profesor de engleză din 2017, în școala în care a fost și elev. Spune că a ajuns în învățământ din întâmplare, un fost coleg spunându-i, la finalizarea liceului, că va merge la Facultatea de Litere, iar el l-a urmat. În 2017, a ajuns profesor în școala în care a fost și elev, iar în 2022 a devenit cel mai tânăr director din județul Timiș. Își dorea atunci o școală în care el să învețe, dacă ar mai fi elev, și apoi să predea ca profesor.

Imediat după ce a ajuns director, a scris un proiect pentru Programul Naționale de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAȘ). Nu avea experiență în scrierea de proiecte, dar a reușit să câștige unul, cu un buget de 153.000 de euro pe trei ani, mai mult decât bugetul școlii la mo­mentul acela. A cumpărat mobilier, echipamente digitale, a făcut cursuri de digitalizare și de dezvoltare personală pentru profesori, a dus în excursii elevii și profesorii în team-building.

„Nu te pregătește nimeni în sistemul tradițional din România pentru leadership. Cu toate că de câțiva ani se insistă pe conceptul ăsta, e doar o fumigenă“, spune Sorin Hagiu. Directorul are ușa biroului deschisă pentru toată lumea și își dorește să readucă școala în centrul comunității.

Nicoleta Simona Ghenea este profesoară pentru învățământ primar de 24 de ani la Colegiul Național Elena Cuza din Craiova și este pasionată de științe. A dezvoltat și coordonat cursuri de utilizare eTwinning și Genially, face parte din co­munitatea STEM, ca ambasador Scientix, și a instruit cadrele didactice în utilizarea instrumentelor digitale la clasă. Una dintre cele mai mari dorințe ale ei este ca oamenilor să nu le mai fie teamă de șțiințe, fie că sunt profesori, elevi sau părinți.

„Ingredientele unui an școlar de succes: prețuire, răbdare, muncă“, stă scris pe unul dintre pereții clasei sale. Anul aces­ta are clasa a IV-a, numită „Micul Prinț“. Fiecare oră e o aventură. Elevii pot călători în locuri neașteptate, cum ar fi Planeta Ortogramelor, pot confecționa avioane din hârtie sau pot vedea planetele chiar în sala lor de clasă prin intermediul unui Merge Cube (n. red. – un instrument digital prin care elevii pot explora galaxia în propria palmă). Învață de la fiecare generație câte ceva. La un moment dat, chiar a început să urmărească desenele animate actuale, pentru a putea recrea personajele care-i pasionează pe copii. „Nu poți să spui niciodată că ai terminat de învățat. Eu de asta fac mereu lucruri noi“, spune Simona Ghenea.

Simona Ghenea este primul laureat MERITO care a avut la rândul său un profesor MERITO. Pe când era în clasa a V-a, Genelia Petrescu, profesoară MERITO 2017, i-a predat biologia.

Gabriela Deliu este profesoară de Fi­zică la Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil din Brașov. A intrat în învățământ imediat după ce a terminat Facultatea de Fizică de la Universitatea București în 1991, însă a continuat să se perfecționeze. În 2007 a urmat un masterat în managementul educațional și ­comunicare instituțională, iar în 2015 a intrat în școala doctorală a Facultății de Fizică a Universității București, unde a studiat evaluarea standardizată. Este formator în programul Fizica Altfel, coautorul unui curs de formare, creator de itemi pentru testarea standardizată a elevilor, facilitatorul unor ateliere de lucru față în față și online.

Predă totul practic și îi provoacă pe elevi să înțeleagă fiecare definiție. Pentru lecția „Regimuri de funcționare ale unei surse“ (clasa a X-a), i-a provocat pe elevi să răspundă la următoarele întrebări: „Cât de mic/mare poate fi R (rezistența)? Care sunt consecințele acestor valori?“. După o oră de discuții, bazându-se pe intuiție, elevii au concluzionat că rezistența poate să meargă chiar până la valoarea 0. Ora următoare au verificat dacă intuiția lor a fost corectă, printr-un experiment în laboratorul virtual PhET Colorado. „Metodele astea sunt mari consumatoare de timp. Dacă aș pune o definiție pe tablă, ar dura probabil cinci minute. Așa, noi purtăm o oră de discuții ca să-și dea singuri seama definiția. Asta e foarte important, să înveți cum să înveți, să înveți cum se face“, spune Gabriela Deliu.

Recent, a lucrat la un nou manual de fizică de clasa a VII-a, alături de Daniela Țepeș, profesoară MERITO 2023.

Adelin Stanciu predă Biologia la Școala Profesională Gropnița și la Liceul Universității Al.I. Cuza din Iași. Are o li­cență în biochimie, un masterat în geneti­că moleculară și unul în criminalistică, dar continuă să se perfecționeze, de la cursuri de design grafic la ECDL Computing.

Și-a adaptat lecțiile la nevoile reale ale elevilor, dincolo de programe și planificări didactice. La clasa a VII-a, la lecția despre pubertate și schimbările pe care le aduce, i-a rugat pe elevi să-și exprime acordul/dezacordul despre afirmații precum: „Fe­­meia ar trebui să stea acasă și să crească copii“ sau „Bărbații care stau acasă, iar soțiile lor lucrează, nu sunt normali“. Pe elevii de clasa a IX-a i-a provocat să întrebe ChatGPT care este diferența dintre or­ganismele vertebrate și nevertebrate, dar nu oricum, ci în așa fel încât să obțină re­zultate cât mai detaliate. La alte clase, le-a dat teme elevilor să facă un cont de Instagram pentru o plantă din clasa angiospermelor (dovleac, bujor, gutuie). „Dacă astăzi mi se transmite: domnu’, mai putem vorbi despre asta data viitoare?, cu siguranță îmi voi aloca minute bune să mai aduc încă o dată subiectul acela în discuție“, spune Adelin Stanciu.

Din septembrie 2024 va deveni titular la Liceul Universității Al.I. Cuza din Iași, acesta fiind primul liceu al unei universități de stat din țară.

Educatoarea MERITO 2024 este Mariana Iulia Pitiș, profesoară pentru învățământul preșcolar de 17 ani la Grădinița 13 Step by Step (iar de șapte ani este formatoare națională în această alternativă). A absolvit Facultatea de Științe Umaniste (Limba și Literatura Română – Limba și Literatura Engleză), de la Universitatea Valahia, Târgoviște și masteratul tot în limbi străine (Modernitatea în Literatura Europeană – Universitatea Spiru Haret, București). Nu neagă prezența tehnolo­giei în viața copiilor, dar crede că „telefonul nu e doar pentru desene“.

„Scopul este să ne perfecționăm, să ne schimbăm stilul de a preda. Timpul, lucrurile evoluează – atunci eu, ca profesor, trebuie să mă adaptez nevoilor co­­piilor din ziua de astăzi. Dacă tehnologia este importantă pentru ei, atunci eu trebuie să găsesc modalități s-o folosesc în sala de grupă“, spune Mariana Pitiș.

Cu toate acestea, pune accent și pe activitățile în afara clasei. De exemplu, ultima ieșire a fost la cinema, unde au vă­­zut un film despre semnele de circulație. Au mai fost recent la o cofetărie, unde au pregătit un mic dejun vegan. Când învățau despre mijloacele de transport, s-au plimbat prin oraș ca să observe bicicletele, mașinile, autobuzele, dar și la gară. Au fost la teatru, la grădina zoologică și la bibliotecă, dar cea mai îndrăgită activitate recentă a fost când au studiat insectele în parc și le-au scanat cu telefonul.

Ioana Hochia este profesoară pentru învățământul primar la Colegiul de Arte din Baia Mare. Face ateliere pentru profesori, after-school și tabere pentru copiii dintr-un cartier mărginaș al orașului, iar din septembrie este și inspector pentru învățământul primar și alternative educaționale. Învață mereu lucruri noi, iar anul trecut a făcut un curs de facilitare grafică (un proces prin care reprezinți prin cuvinte și imagini un concept). „Profesia de dascăl e cea mai faină. Ești propriul tău architect of teaching, n-ai nicio scuză să nu fii cel mai bun“, povestește Ioana Hochia.

Învățătoarea spune că-i este frică de singurătate, iar în rolul de inspector se simte singură, pentru că asta e natura muncii. Chiar dacă a primit libertatea să facă lucrurile cum vrea și primește feed-back de la șeful ei (pentru că l-a solicitat), rapoartele, planificările, drumurile către inspecții în toate colțurile județului sunt solitare. Ea spune că are nevoie să fie printre copii sau colegi, să vadă rezultatul muncii sale și ce poate să îmbunătățească imediat.

În spiritul colaborării și al transferului de bune practici, a organizat întâlniri între învățători și profesori de gimnaziu, ca să-și înțeleagă mai bine unii altora aș­teptările, și grupuri de mentorat cu debutanți și învățători care au ieșit la pensie (pe care îi numește „golden teachers“). E în învățământ din 2007, imediat după ce a terminat Pedagogia Învățământului ­Primar și Preșcolar la Universitatea de Nord, și a lucrat în mai multe școli, printre care și la Firiza. Aici a înființat și un after-school gratuit pentru copii.

La Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din Vaslui, Aurelia Curelaru este profesoară de franceză. Este cadru didactic de 14 ani, însă a ajuns în această școală abia în 2021. Abordează un stil de predare in­terdisciplinar, construiește aplicații și ma­teriale didactice, organizează cursuri after-­school. Participă constant la programe de formare și specializare pentru a ține pasul cu generațiile de elevi cărora le predă.

De-a lungul celor 14 ani petrecuți în învățământ, a început să se uite și la ce e în spatele etichetei de „obraznic“. „Noi, profesorii, avem, de fapt, metode, avem cheia de a rezolva, uneori, problema. Eu sunt din categoria celor care plusează foarte mult pe latura emoțională. Mai am co­­legi care îmi spun că prea mult îi dădăcesc pe elevi, dar îmi place să am o relație emoțională cu ei“, povestește Aurelia Curelaru.

Profesoara a scris și a implementat proiecte educative extrașcolare, precum Educație pentru literație plurilingvă sau Diversitatea culturală ne unește. De asemenea, a fost membru în cadrul proiectelor Erasmus Verde este super puterea noastră și Bullyingul nu este cool. În ultimul an, la propunerea consiliului profesoral, a fost și Coordonator de proiecte și programe extrașcolare.

Anca Enache-Coatu este profesoară de română de 15 ani, atât la gimnaziu, cât și la liceu. De trei ani predă în comuna Puiești, din Vaslui, unde a ajuns susținută de Asociația Teach for Romania. A atras fonduri pentru școală, a scris proiecte Erasmus, este co-facilitator în cadrul sesiunilor de formare pentru alți profesori din țară și coordonator în Boardul Elevilor Teach for Romania, a inițiat un club de lectură cu elevii de la liceu, unde citesc cărți propuse atât de ea, cât și de ei. Spu­ne că este susținută de colegii din școală și că simte că face parte dintr-o echipă: „Directoarele știu că am multe idei și mă susțin. Eu nu aș fi putut face nimic dacă nu eram parte din echipa asta“. În primul ei an la Puiești, a scris un proiect Erasmus care presupunea doi ani cu opt mobilități în opt țări. Proiectul a primit finanțare. „Am plecat cu niște copii care nu mai ieșiseră niciodată din sat. Mulți dintre elevii de aici nici astăzi n-au mers niciodată cu trenul. A fost o expe­riență specială“, mărturisește Anca Enache-Coatu.

Una dintre probleme cu care se confruntă și pentru care nu a găsit încă rezolvare o reprezintă atitudinea părinților. Povestește despre un elev care a fost im­­plicat într-un conflict la școală, iar soluția găsită de părinte a fost să nu îl mai lase să vină la ore: „A fost greu să-l mai conving că rău mai mare nu poate să-i facă. Genul ăsta de lucruri îmi pun mie piedică. Pentru că eu am învățat să scriu proiecte, dacă am o nevoie materială, o rezolv ­printr-un proiect, dar în relația cu părinții nu am cum să forțez“.

Corina Buzoianu este profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național Spiru Haret din București, coordonează revista școlii și un podcast, cercul de fotografie, pe cel de chitară și pe cel de debate. A absolvit Facultatea de Litere și Arte la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, iar apoi a devenit colegă cu foștii ei profesori de la Liceul Pedagogic din Sibiu. În 2004 s-a mutat în București, în 2017 a început Facultatea de Drept la Universitatea Titu Maiorescu, iar în 2020, masteratul în Comunicare și Relații Publice de la S.N.S.P.A. Este metodist și membru în Consiliul Consultativ al Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

„Vreau să le creez copiilor niște medii în care să se simtă bine, să le ofer contexte de comunicare non-formale și informale, să-și facă grupulețe. Pentru că dacă te simți bine la școală, începi să tragi pentru școala ta“, spune Corina Buzoianu. Proiectul ei de suflet, de care se ocupă de 12 ani, este revista școlară Vlăstarul, fondată în 1923 de Mircea Eliade și de profesorul lui de limba română. Apar două nu­mere pe an, fiecare cu cel puțin 100 de pagini – cu creații ale elevilor precum recenzii de cărți și filme, poezii, jocuri, articole despre proiecte din liceu și poze realizate la cercul de fotografie.

Orele ei conțin dezbateri, lucrul pe echipe, prezentarea unor conspecte pe care le-au avut de scris acasă. Pot conține, deși rareori, chiar și momente de dictare. La teste, elevii trebuie să se auto-evalueze și să treacă punctajul într-o rubrică specială. Sfatul ei pentru profesori, dar mai ales pentru sine, este să nu se plafoneze: „Ca profesor, trebuie să încerci să nu te de­­tașezi de realitatea copiilor. Învață în rând cu ei, fă cursuri, fă o facultate, astfel încât să fii tot timpul în priză, să-i înțelegi și pe ei dacă ajung într-un punct în care nu mai pot învăța“.

Comunitatea MERITO

Profesorii premiați vor putea participa la activitățile de formare și dezvoltare or­ganizate de Proiectul MERITO. Din 2016 și până în prezent, profesorii din comunitatea MERITO au desfășurat numeroase activități cu și pentru profesori: peste 300 de webinare și cafenele de învă­țare pentru profesori, 23 de forumuri, 13 cluburi de lectură, peste 20 de ateliere MERITO și 6 școli remediale, Harta lecturii și standarde curriculare pilot pentru 3 materii. „Împreună cu o echipă de profesori din comunitatea MERITO ne-am gândit la ce înseamnă un profesor model, care ar putea să fie competențele și cunoștințele acestuia. Am creat un cadru, un tabel cu diverse teme, iar în spatele fiecărei teme se află o bibliografie bogată. În 2023 am în­ceput să sprijinim formarea unui grup de profesori ca experți practicieni, ceea ce ne propunem și în 2024. Cred că aceasta va fi principala contribuție a MERITO în ur­mătorii ani: injecția aceasta de experți-­practicieni“, a menționat Florin Talpeș, co-fondator și CEO Bitdefender, parte din echipa ­MERITO, în deschiderea Galei.

Proiectul MERITO este un proiect al Fundației Romanian Business Leaders, demers prin care liderii de business își propun să recredibilizeze (prin recunoașterea și promovarea profesorilor valoroși) și să profesionalizeze meseria de profesor (prin dezvoltarea acestor profesori și răspândirea practicilor validate către colegii din sistem). Până în 2025 intenționează să contribuie la formarea a 50.000 de profesori din sistem.

Florentina Simin-Tituleac – Profesoară MERITO pentru învățământul primar la Școala Gimnaziala nr. 5 din Săcele, jud. Braşov

Articol publicat în nr. 53-54 al revistei Tribuna Învățământului