Fostul ministru al Educației, Daniel David: Suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de societate eșuată în obscurantism

Două rapoarte naționale realizate de UNICEF în colaborare cu BRIO și care au analizat nivelul de literație științifică și digitală al elevilor din clasele I-XII au scos la iveală date extrem de alarmante: aproape o treime dintre elevii din România sunt în risc de a nu putea utiliza funcțional concepte științifice de bază, iar peste o treime se află în dificultate în ceea ce privește competențele digitale.

Fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, a analizat rezultatele celor două rapoarte într-un articol pe care postat pe blogul personal.

„Știam, prin testele PISA, că analfabetismul funcțional în zona de matematică, lectură și științe este unul crescut în țară, ca ministru considerându-l un risc de securitate națională și propunându-l pentru includere în Strategia Națională de Apărare a Țării.

(…) Rezultatele arată că aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional al literației științifice, 24% având competențe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat. Aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înțeleagă și să utilizeze în mod corespunzător conceptele științifice de bază în contexte practice”, scrie David în articolul publicat pe blogul personal.

Fostul ministru al Educației atrage atenția asupra faptului că lipsa competențelor științifice nu este doar o problemă educațională, ci una care afectează direct funcționarea societății.

Situația este și mai îngrijorătoare când vine vorba despre competențele digitale, potrivit raportului, cea mai mare parte a elevilor aflându-se într-o zonă de tranziție, la nivelul mediocrități, iar performanța este extrem de rară.

Concret, datele UNICEF arată că „în domeniul literației digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziție, cu competențe parțiale ce pot fi consolidate prin programe adecvate.

De asemenea, doar 8% dintre elevi ating nivelul de funcționalitate bună, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competență este de doar 0,2%”.

În același timp, aproape 37% dintre elevi sunt în zona de risc în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale funcționale.

Sunt rezultate care, în opinia fostului ministru al Educației, indică o direcție periculoasă pentru România:

„Scurt și mai accentuat spus, suntem pe un drum care ne poate duce la statutul de colonie științifică și/sau de societate eșuată în obscurantism”, scrie fostul ministru, care atrage, în același timp, atenția că evaluările PISA, care vizează elevi de aproximativ 15 ani, nu sunt suficiente pentru a înțelege amploarea fenomenului, motiv pentru care a susținut extinderea analizei la toate nivelurile de studiu, de la clasa I la a XII-a, și includerea competențelor digitale, în contextul „revoluției industriale” în curs.

Referindu-se la reformele pe care le-a adopatat în mandatul său (amplul pachet de măsuri reunite sub programul ProViziunea – CaleaQX, derivat din Raportul QX), fostul ministru opinează că efectele acestora pot deveni vizibile într-un orizont relativ scurt. „Mă aștept ca după cel mult 4-5 ani, și anume după implementarea acestor reforme într-un ciclu de studiu, să avem o creștere a calității educației și cercetării și o reducere majoră a analfabetismului funcțional”, a spus Daniel David.

Printre măsurile adoptate de fostul ministru al Educației, în vederea diminuării procentului îngrijorător de analfabetism funcțional din școala românească – se numără introducerea programelor remediale la toate nivelurile de studiu, reformarea curriculumului liceal, relații de mentorat între școli pentru reducerea discrepanțelor existente între urban și rural, precum și regândirea evaluărilor naționale pentru a testa inclusiv utilizarea competențelor în viața cotidiană.