Intenția ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de a introduce examen de admitere în liceu, nu este egrată de părinți. Aceștia sunt de părere că introducerea acestei forme de admitere în învățământul liceal ar duce la inegalitate de șanse și la o ierahie nefirescă între școli. Examenul de admitere în liceu este prevăzut în proiectul “România Educată” ca obțiune și s-ar desfășura înaintea Evaluării Naționale.
„Federația Națională a Părinților își manifestă susținerea pentru proiectul România Educată considerând imperios necesară implementarea unui proiect național al cărui deziderat este ca educația să devină o prioritate reală la toate nivelurile, cu scopul de a avea un sistem educațional echitabil, care asigură și respectă dreptul fiecărui elev la educație de calitate, organizată într-un sistem caracterizat prin integritate, etică și profesionalism”, se spune într-un comunicat al FNAP.
Părinții susțin faptul că finalitatea parcursului educațional trebuie să fie obținerea unor diplome recunoscute la nivel mondial, care să reflecte dobândirea unor competențe reale. Dar, „aceste deziderate se pot realiza doar printr-o reformă profundă la nivelul întregului sistem de educație din România, începând cu învățământul preșcolar și culminând cu cel superior, în care să regăsim universități puternice, parte din elita mondială (în acest moment, ne aflăm în situația de a nu avea nicio universitate în top 1000 QS World University Rankings 2021).”
Referitor la România Educată: „Viziunea proiectului în ceea ce privește accesul în ciclul de învățământ liceal și recentele declarații ale domnului Ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, privind posibilitatea organizării de către unitățile de învățământ liceal a unor examene proprii de admitere, separat de examenul de Evaluare Națională, au stârnit un val de îngrijorare în rândul majorității părinților”, e de părere FNAP.
În continuarea comunicatului, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți enunță 6 motive pentru care nu susține ideea introducerii examenului de admitere în liceu:
- În sistemul de admitere propus, elevii care nu vor întruni punctajele necesare admiterii în liceul/profilul pentru care au candidat, dar ale căror rezultate sunt excepționale, vor fi repartizați în școli mult sub nivelul lor de pregătire, unde nu vor avea posibilitatea să își valorifice întregul potențial. Considerăm că limitarea opțiunilor de acces a copiilor foarte bine pregătiți, la una singură, constituie un dezavantaj al sistemului propus, cu pierderi majore în planul dezvoltării personale. În sistemul actual, elevii beneficiază de posibilitatea exprimării mai multor opțiuni, astfel încât fiecare elev să aibă acces într-un liceu care corespunde cu rezultatele sale și care îi poate asigura un parcurs școlar adecvat propriei deveniri;
- Noul sistem va necesita o pregătire diferențiată a elevilor care va trebui să acopere atât exigențele specifice anumitor licee, pentru examenul de admitere, cât și pe cele specifice evaluării naționale, în cazul în care va fi necesar, nefiind admis la liceul pentru care a optat inițial. Examenul de evaluare națională actual reprezintă o formă de evaluare standardizată, elevii fiind testați unitar;
- Examenul de admitere diferențiat, în funcție de ceea ce consideră fiecare școală a fi necesar de evaluat, va conduce la o lipsă de transparență, echitate și egalitate de șanse, subiectele urmând a fi concepute diferit, având la bază tipologii diferite de evaluare. Evaluarea Națională actuală se desfășoară aplicând un sistem conceput de experți în programele școlare, în mod obiectiv;
- Un sistem de admitere cu subiecte concepute de profesori, la nivelul fiecărei unități de învățământ, nu oferă garanția integrității. Acest sistem de elaborare a subiectelor poate genera și un conflict major de interese, elevii care provin din ciclul gimnazial al școlii respective fiind avantajați de faptul că au beneficiat permanent de o predare conformă cu exigențele respectivelor licee, reflectată și în modul de concepere a subiectelor de examen. În plus, va exista o presiune externă foarte mare asupra profesorilor respectivi care vor fi asaltați de elevi și părinții acestora pentru a oferi o pregătire suplimentară, specifică tipului de subiecte pe care le elaborează;
- Admiterea diferențiată în unitățile de învățământ liceal va genera o lipsă de coerență a valorilor morale, sociale, va adânci segregarea și inechitățile (în special pentru elevii cu posibilități materiale reduse sau proveniți din mediul rural, care nu vor avea posibilitatea unei pregătiri corespunzătoare pentru tipul de subiecte redactate de fiecare liceu), va conduce la o motivație negativă pentru elevi și părinții acestora, cei mai mulți renunțând la posibilitatea continuării studiilor într-o anumită școală, de teama unui eșec. Toate acestea, contravin scopului proiectului „România educată” , acela de a construi un sistem de educație unitar, la aceleași standarde, pentru toți copiii români;
- Educația este un drept și a crea un sistem propriu de evaluare e discriminatoriu, în sine, față de acest drept. Se va produce o ierarhie nefirească între unitățile de învățământ, ținând cont că fiecare în parte oferă propriile beneficii, baza materială, resursa umană performantă în anumite specializari. Aceste diferențe vor crea o competiție nedreaptă, ierarhii nerealiste. Practic, în loc să construim progresul real, prin încurajarea frecventării cu succes a oricărei instituții de învățământ, în loc să formăm caractere și competențe necesare adaptării la realitățile socio-economice, continuăm să transformăm educația, școala ca instituție, într-un stigmat.
