Pilotarea unor strategii integrate de sprijin al elevilor din grupuri vulnerabile este una dintre activitățile importante ale proiectului Curriculum Relevant, Educație Deschisă pentru toți – CRED, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, 2014-2020. Această componentă propune identificarea unor modalități adaptate de lucru cu elevi proveniți din comunități dezavantajate, pentru a-i sprijini în învățare. Sunt incluse, în acest demers, două inițiative complementare: 1) pilotarea unor intervenții complementare de sprijin al elevilor din grupuri vulnerabile – sub-activitatea A .4.1. și 2) dezvoltarea și pilotarea unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile – sub-activitatea A 4.2. Acest articol oferă o fotografie de etapă, prezentând activitățile realizate până în prezent în demersul de pilotare a strategiilor de adaptare curriculară la nevoile elevilor vulnerabili, precum și intervențiile planificate pentru anul școlar 2021-2022.

Sprijin pentru profesorii din comunități defavorizate

Intervențiile propuse în cadrul acestei componente a proiectului CRED au fost dezvoltate valorificând experiența echipei Unității de Cercetare în Educație în dezvoltarea de proiecte de cercetare-acțiune în comunități dezavantajate, în special cele realizate în parteneriat cu Ministerul Educației și Reprezentanța ­UNICEF România (Proiectul Zone Prioritare de Educație, Campania Națională Hai la Școală!, Proiectul Pilot de Intervenție Educație Incluzivă de Calitate în județul Bacău). Componenta didactică a intervențiilor s-a dovedit extrem de importantă pentru reducerea riscului de absențe și abandon școlar, în special prin inițierea unor strategii de adaptare a curriculumului național la nevoile specifice de învățare ale elevilor vulnerabili. În proiectul CRED au fost elaborate și aplicate în anul școlar 2019-2020 o serie de instrumente de lucru specifice pentru profesori și elevi, prezentate într-un document-cadru de aplicare la nivelul școlii/clasei a unor strategii de adaptare curriculară la nevoile elevilor din grupuri vulnerabile. Documentul a fost elaborat pentru a sprijini profesorii în realizarea unor strategii de adaptare curriculară la nivelul școlilor situate în comunități defavorizate, evaluarea activităților realizate și documentarea bunelor practici de lucru cu elevi în risc. Pentru că activitatea se adresează în mod explicit elevilor proveniți din comunități vulnerabile, în demersul de pilotare au fost incluse 25 de școli situate în comunități care se confruntă cu dificultăți sociale și economice. Pentru selectarea școlilor au fost elaborate criterii de selecție adaptate, pe baza lor fiind identificate școli din județele Iași și Bihor, respectiv din Municipiul București (zone periurbane dezavantajate).

Școlile participante la proiect au fost implicate într-un demers amplu de identificare a nevoilor concrete, reale, cu care se confruntă elevii pe care îi școlarizează. Pe baza acestor nevoi și în acord cu viziunea și obiectivele școlii cu privire la sprijinirea elevilor vulnerabili, a fost dezvoltată la nivelul fiecărei școli o strategie de adaptare curriculară la nevoile de învățare ale elevilor în risc, gândită ca un mod structurat de implementare a noului curriculum de către principalii actori ai școlilor din comunități dezavantajate. În majoritatea școlilor, strategia a fost dezvoltată cu implicarea activă a profesorilor în cadrul unui proces cu adevărat colaborativ. Echipele de conducere au urmărit astfel să asigure o corelare cât mai bună între diferitele intrervenții, la nivelul clasei și al școlii, la nivelul curriculumului formal și al activităților extracurriculare.

Cunoașterea sistematică a elevilor

Pilotarea strategiilor elaborate la nivelul școlilor incluse în proiect a urmărit aplicarea în activitățile cu elevii, în spe­cial elevii în risc de eșec școlar, a unor resurse și instrumente specifice. În cadrul proiectului au fost organizate sesiuni de formare care să arate tuturor actorilor din școală că această intervenție nu vine să îngreuneze sau să aglomereze activitatea profesorilor, ci să ofere o altă perspectivă asupra modului în care pot fi create contexte semnificative de învățare pentru elevii vulnerabili. Demersul de pilotare a strategiilor de adaptare curriculară a invitat profesorii participanți la proiect să-și cunoască în mod sistematic elevii cu care lucrează, prin utilizarea unui instrument specific (Fișă de cunoaștere a elevilor în risc de abandon), să documenteze activitățile de învățare pe care le realizează la clasă și să reflecteze asupra acestora ­într-un jurnal didactic, să lucreze personalizat, adaptat, cu elevii în risc major de abandon, prin dezvoltarea unui plan individualizat de intervenție.

Fișa de cunoaștere este un document de colectare a informațiilor referitoare la vulnerabilitățile elevilor. Structurat pe diferiți factori de risc (individuali, familiali, școlari), acest instrument oferă informații relevante cu privire la nevoi de sprijin. Fișa s-a dovedit importantă pentru demersurile de planificare și intervenție prin informațiile consistente, ­coerente pe care le oferă cu privire la elevi. Este, așadar, o sursă utilă de documentare pentru dezvoltarea strategiei de adaptare curriculară la nivel de școală prin informațiile globale pe care le oferă asupra vulnerabilităților elevilor din școală și pentru elaborarea planurilor individualizate de intervenție prin informația punctuală și complexă pe care o oferă cu privire la un elev.

de Dr. Otilia Apostu – cercetător științific gr. II, Unitatea de Cercetare în Educație, CNPEE
Dr. Ciprian Fartușnic – cercetător științific gr. I, Unitatea de Cercetare în Educație, CNPEE

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 23 / noiembrie 2021