Au început să se stingă ecourile simulărilor pentru examenele naţionale şi de bacalaureat şi putem să facem o radiografie la rece a rezultatelor şi a eficienţei acestor simulări.
O să pornim de la analiza rezultatelor, fără să mai dăm procente şi clasificări pe judeţe, nu pentru că nu ar fi important de ştiut, dar aceste cifre au fost date de către minister, fără a fi foarte îngrijorat, singura măsură de remediere fiind cea a meditaţiilor din şcoli, după orele de curs, neplătite, bineînţeles.
Cadrele didactice susţin că se aşteptau la rezultate şi mai proaste, având în vedere semnalele trase de către acestea, semnale rămase fără niciun răspuns.
Oficialii din minister vorbesc deja despre scăderea nivelului subiectelor la vară şi recunosc că rezultatele sunt nemulţumitoare.
Cauza principală a rezultatelor slabe de la simulări este o cauză de sistem: arhitectura curriculară neperformantă, depăşită şi inadecvată, în contradicţie structurală cu nevoile de învăţare ale elevilor din secolul XXI, atât în ciclul gimnazial, cât şi în cel liceal.
Despre eficienţa simulărilor părerile sunt împărţite între profesori (direct implicaţi în acest proces) şi oficialii din minister. Cei din urmă fac declaraţii liniştitoare şi susţin că simulările sunt folositoare elevilor şi că au rolul de a-i mobiliza să se pregătească mai bine pentru examene.
Cadrele didactice susţin că aceste simulări au un rezultat restrâns, din moment ce notele nu au fost trecute în catalog, iar prezenţa elevilor la simulări nu a fost obligatorie. Astfel că absenteismul în rândul elevilor a fost foarte mare, iar familiile nu s-au implicat în trimiterea propriilor copii la simulări.
A doua problemă majoră privind simulările a constituit-o neplata cadrelor didactice angrenate în procesul de supraveghere şi corectare. A fost o muncă suplimentară, neprevăzută în fişa postului, iar neplata constituie o încălcare flagrantă a Codului Muncii şi a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate.
Sindicatul „Şcoala Prahovei” a atras atenţia inspectorului şcolar general al ISJ Prahova printr-o adresă asupra acestui lucru, iar FSLI a făcut cunoscut acest lucru ministrului de resort. La toate demersurile noastre răspunsul a fost evaziv, motivându-se lipsa fondurilor, de parcă acest lucru nu se cunoştea şi de parcă sindicatele aveau obligaţia să prevadă în buget aceste fonduri pentru desfăşurarea normală a acestor simulări. Se reinventează termenul de „muncă patriotică”, termen care ne aduce aminte de o perioadă trecută, dar, după cum se vede, deloc apusă.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la activitatea de înscriere a copiilor la clasa pregătitoare şi la clasa I, când sute de cadre didactice şi personal didactic auxiliar au fost nevoite să muncească în timpul liber şi în zilele de repaus săptămânal fără a fi plătite sau fără a li se acorda zilele libere, aşa cum prevăd legile în vigoare.
Toate aceste lucruri, coroborate, nu au cum să ducă la îmbunătăţirea actului instructiv-educativ, nemaivorbind de rezultate mulţumitoare la examenele din vară.
Sindicatele sunt nevoite să tragă, încă o dată, semnale de alarmă şi speră să nu se ajungă la o eventuală boicotare a examenelor naţionale şi de bacalaureat din această vară. Din semnalele pe care le avem până în prezent se trage concluzia că starea de nemulţumire din rândul personalului din învăţământ este explozivă şi există posibilitatea ca numărul profesorilor care vor refuza să participe la aceste examene să fie foarte mare, mai ales în contextul scandalurilor din ultimii ani.
Prof. Ion DUŢĂ, Preşedintele Sindicatului „Şcoala Prahovei”