Examenele naționale din acest an au o particularitate: sunt unice în istoria haretiană a învățământului românesc. Pandemia care a schimbat din mers regulile jocului în toate sectoarele existenței noastre și-a impus voința și asupra școlii. Puse sub semnul întrebării, subiecte ale unor dezbateri aprinse ce s-au învârtit în jurul dilemei a avea sau a nu avea loc în varianta clasică față în față, Bacalaureatul și Evaluarea Națională 2020 s-au desfășurat, în cele din urmă, cu masca pe față, sub greutatea disconfortantă a măsurilor sanitare de prevenire a infectării cu noul Coronavirus deși, nu în puține cazuri, vârsta și teribilismul specific acesteia și-au spus cuvântul. În plus, peste criza pandemică ce a modificat șablonul consacrat al celor două examene naționale, s-a suprapus o premieră absolută: rezultatele au fost publicate anonimizat, pe baza unui cod unic alocat fiecărui candidat. Măsura este în acord cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD), precum și cu solicitarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Practic, este prima dată de la intrarea în vigoare a RGPD când notele/rezultatele candidaților sunt afișate în acest format. A fost o sesiune de examene specială, precedată de tensiuni, ajungându-se până la ideea amânării lor. Un proiect de lege care propunea anularea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului a fost depus pe 13 mai în Parlament de către Petru Movilă, deputat din partea Partidului Mișcarea Populară, iar o mișcare a elevilor, înființată ad-hoc în perioada stării de urgență, a făcut presiuni în mediul online pentru anularea examenului de Bacalaureat. Potrivit propunerii legislative a deputatului PMP și amintitei mișcări a elevilor, Evaluarea Națională și Bacalaureatul ar fi urmat să fie înlocuite cu mediile din clasele V-VIII, respectiv IX-XII.
„Proba“ celor 37,3°C
În ordine cronologică, să începem cu Evaluarea Națională, acolo unde încă putem vorbi despre copii. Tocmai de aceea, examenul din anul pandemiei, pentru mulți dintre ei a fost ceva mai dificil decât pentru colegii lor din anii anteriori. Ministerul Educației și Cercetării a fixat condițiile de desfășurare a examenului. În zilele probelor, la intrarea în centrele de examen, cadrele medicale au efectuat triajul epidemiologic, în sine un prim motiv de emoție, de stres, de creștere a temperaturii, care nu trebuia să depășească 37,3°C. Toate centrele de examen au fost dotate cu echipamente și materiale de protecție (covorașe dezinfectante, măști de protecție, substanțe dezinfectante pentru mâini etc.). Sălile de examen au fost dezinfectate, la fel pupitrele, mesele, scaunele, clanțele, mânerele de la geamuri, pardoselile, toate șterse cu apă și săpun, iar apoi cu substanțe biocide. Pentru a se evita cât mai mult cu putință intrarea în contact a candidaților, intrările și ieșirile, precum și sensul de deplasare pe coridoare au fost semnalizate și dezinfectate periodic. Ceea ce până acum nu se întâlnea în multe, foarte multe școli din țară, unde igiena și curățenia erau oaspeți foarte scumpi la vedere, s-a întâmplat acum: grupurile sanitare au fost dotate în regim permanent cu săpun, prosoape de hârtie, dispensere cu dezinfectant pentru mâini ș.a.m.d.! În sălile de examen, între candidați, pe rânduri și între rânduri, distanța obligatorie a fost de doi metri. Acestea au fost indicațiile Ministerului Educației și Cercetării și ale Ministerului Sănătății. Pe hârtie. Cum au stat însă lucrurile în teren? Un elev care a dat examen la unul dintre cele mai mari colegii din țară, povestește pe net că atunci când a ajuns, mulți colegi și chiar părinți nici pomeneală să poarte măști de protecție: „Știu că unii colegi și unii părinți nu cred că e reală treaba asta cu Covid-ul, așa că nu își bat prea tare capul sau pur și simplu în aer liber aleg să meargă fără mască“. Nu
toți cred că pericolul contaminării este mare. Unii au fost influențați de părinți: „Nu e niciun Covid!“. De altfel, trecând prin dreptul mai multor unități de învățământ după 1 iunie, când elevii din anii terminali s-au întors în școli pentru pregătirea examenelor, am putut să-i văd
așteptând la intrare: fără măști, unii lângă alții, fumând, ca și când pandemia nu ar fi fost altceva decât o simplă povestioară cu care, cel mult, poți speria un copil de grădiniță, dar nu pe ei. Această atitudine, în bună măsură, este copiată din familie, atunci când nu este reflexul teribilismului de care au dat întotdeauna dovadă adolescenții. Pe mulți dintre ei probabil că singura teamă care i-a încercat a fost aceea de a nu fi găsiți cu temperatură de peste 37,3°C. De altfel, au existat mai multe situații în care elevi au fost trimiși acasă din acest motiv și nevoiți să se prezinte ulterior la sesiunea specială. Printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării s-a stabilit că elevii care din motive medicale vor participa la sesiunea specială a Evaluării Naționale sau a Bacalaureatului și care au susținut una dintre probe în prima sesiune, nu o vor mai susține în sesiunea specială. „Ceea ce vreau să spun foarte clar pentru elevi și pentru părinți este faptul că la etapa specială organizată fie pentru Evaluarea Națională, fie pentru examenul de Bacalaureat, probele se recunosc dacă
cumva elevul a participat la una dintre ele. Deci este foarte important să știe elevul și părintele că nu va relua, dacă deja a susținut prima probă de limba și literatura română, să spunem, pe 15 iunie la Evaluarea Națională și la proba națională să spunem că are 37,3 și este recomandat să meargă la medicul de familie să vadă care este problema medicală, în momentul în care participă la etapa specială nu mai este nevoie să dea și proba de limba română“.
Subiecte mult mai ușoare decât în anii precedenți.
Atât la limba română, cât și la matematică, anul acesta subiectele au fost ușoare: „Anul trecut la gramatică au fost date subiecte mult mai complicate, spune un elev intrat la unul dintre cele mai mari colegii din țară. Știu asta pentru că le-am lucrat de mai multe ori la meditații. Anul ăsta nu cred că se putea da ceva mai ușor“. Gradul scăzut de dificultate are o explicație. Închiderea școlilor în luna martie, izolarea la domiciliu, lucrul online (destul de stresant în sine, pentru alții, inaccesibil), cele trei luni de stat în casă au reprezentat pentru mulți elevi o grea încercare și un factor de debusolare și de stres. La asta nu putem să nu adăugăm atmosfera generală de teamă întreținută de toate mijloacele de comunicare în masă pe perioada stării de urgență.
În cifre, proporția mediilor mai mari sau egale cu 5 a fost anul acesta de 76,2% (122.252 de elevi), cu o creștere importantă după contestații (fapt înregistrat și în cazul examenului de Bacalaureat). Potrivit comunicatului emis de Ministerul Educației și Cercetării, după rezolvarea contestațiilor a crescut și numărul candidaților care au obținut media generală 10, de la 839 la 892, aproape dublu față de 2019 – 459. Pe discipline, la proba de limba și literatura română, 84% (135.242 de candidați) au obținut medii mai mari sau egale cu 5, iar 4.700 au obținut media maximă. La matematică, 70,2%, adică 112.721 de elevi, au obținut note mai mari sau egale cu 5, iar dintre aceștia 3.335 au primit nota 10. Au fost depuse 15.275 de contestații. Rata de participare la Evaluarea Națională a fost de peste 90%, adică 160.468 de candidați prezenți, dintr-un total de 172.531 de candidați înscriși. 7 elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă, lucrările acestora fiind notate cu 1. La Evaluarea Națională din 2019 promovarea a fost în proporție de 73,12%, în vreme ce în 2018, de 73,5%. Una peste alta, a fost o ediție specială, care s-a desfășurat într-un context special, în condiții speciale de organizare, dictate de umbra unei pandemii de care suntem departe de a ne fi eliberat. Tocmai de aceea, sesiunea din această vară a Evaluării Naționale 2020 poate fi privită ca o victorie, în sine, în primul rând pentru că a avut loc într-un an în care însăși încheierea anului școlar a fost pusă, la un moment dat, sub semnul întrebării.
Bacalaureat în sesiune specială.
În condiții de pandemie s-a desfășurat și sesiunea din această vară de Bacalaureat – mai precis, cele două sesiuni din această vară, cea de-a doua fiind cea specială, la care au participat elevii afectați într-un fel sau altul de noul coronavirus și cei a căror temperatură a depășit la triajul epidemiologic 37,3°C. Ca și Evaluarea Națională, dacă nu chiar mai mult, Bacalaureatul din această vară s-a aflat, până în ultima clipă, pe muchie de cuțit, organizarea sa în varianta clasică, în condițiile și contextul generate de noul coronavirus, fiind puternic dezbătută și contestată de actorii educaționali – elevi, părinți, profesori. S-a ajuns până acolo încât Mișcarea Elevilor din România, organizația înființată probabil ad-hoc în perioada stării de urgență, cu o prezență, până atunci, mai mult decât anemică pe rețelele de socializare, precum și o bună parte dintre părinți, să solicite anularea examenelor naționale și înlocuirea acestora cu echivalarea mediilor din gimnaziu, respectiv din liceu. Situația a devenit atât de tensionată încât Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a scris pe facebook: „Vreau să înțelegeți că deși personal îmi doresc susținerea acestor examene, mi-am facut datoria față de cei care mi-au solicitat să aduc aceste dorințe la cunoștința doamnei ministru. De față au fost toți cei prezenți din CDS. Vreau să înțelegeți că TOȚI partenerii sunt conștienți și responsabili de importanța acestor examene, dar și de sănătatea copiilor noștri. Vreau să înțelegeți că sunt două tabere – mă refer la părinți și elevi – și oricare ar fi decizia, va nemulțumi una dintre ele“. Trebuie spus că niciun stat european afectat de coronavirus nu a luat măsura anulării examenelor naționale, cu excepția Republicii Moldova. Desfășurat, în cele din urmă, în condițiile pandemice știute, cu respectarea strictă a măsurilor de distanțare fizică, Bacalaureatul din această vară s-a încheiat cu bine.
Ediția aceasta a înregistrat câteva premiere, generate în principal de condițiile pandemice existente în țara noastră. S-a renunțat la sesiunea specială pentru olimpici, dar s-a adăugat o sesiune specială pentru elevii afectați de coronavirus sau care, la prima sesiune, la triajul epidemiologic, au fost depistați cu temperatură. Pentru prima dată au fost organizate examene în aproape toate liceele din țară, practic fiecare unitate de învățământ liceal funcționând ca centru de examen, dacă s-au înscris cel puțin 30 de candidați proveniți din seria curentă și/sau din seriile anterioare. Evident, măsura a fost dictată tocmai pentru a se respecta normele de distanțare fizică. Bacalaureat 2020 se poate lăuda și cu faptul că a avut cei mai mulți elevi înscriși – 155.000 de candidați, cu 20.000 mai mulți decât în 2019. Ca o curiozitate, Bacalaureatul din anul pandemiei a venit și cu un număr record de înscriși din promoțiile anterioare care au picat examenele din anii trecuți sau care nu s-au prezentat la ele. „Anul acesta, a declarat Monica Anisie, din seriile anterioare au fost înscriși peste 32.000 de elevi, față, de exemplu, de anul trecut, când au participat la probele examenului de Bacalaureat elevi din seriile anterioare, aproximativ 20.000. Deci, iată că anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat mai mulți elevi decât până acum“. Explicația ar putea fi chiar faptul că toți acești tineri au sperat că situația creată de pandemie, starea de urgență care a închis școlile, incertitudinile cu privire la redeschiderea școlilor și la organizarea examenelor naționale vor face ca subiectele să fie ceva mai accesibile decât cele din anii precedenți. Și nu s-au înșelat.
Subiecte pe care le putea rezolva și un elev de clasa a VIII-a.
Subiectele chiar au fost accesibile. La matematică, de exemplu, acestea au fost gândite pentru se putea obține, fără prea mult efort, nota 5. „Nu a fost niciun subiect care să te ducă pe o cale greșită prin enunț, spune pentru Edupedu (din care ne permitem să cităm) un profesor de matematică. Eu zic că nu a fost nicio surpriză pentru elevi și bănuiesc că pentru cei care au fost bine pregătiți subiectele au fost considerate ușoare“. De altfel, o mare parte dintre candidați au recunoscut acest lucru la ieșirea din sala de examen. „Mi s-au părut mult mai ușoare decât m-am temut că vor fi. Cel puțin la matematică au fost super ușoare“, a spus un elev de la Liceul Teoretic Jean Monnet din Capitală. „Chiar dacă trebuie să recunosc că pregătirea de acasă m-a consumat mult psihic, subiectele atât la limba română, cât și la matematică au fost o surpriză plăcută pentru mine. Sunt convinsă că voi lua o notă mare“, a spus și o elevă, tot de la Jean Monnet, după proba la matematică. Și cea mai mare parte dintre profesori sunt de părere că examenul a fost ușor, chiar pueril, după cum am citit o declarație a unui dascăl: „Examenul a fost pueril, adică foarte, foarte simplu, exact ca modelele pe care Ministerul le-a pus pe internet, adică cele 20 de modele. Le rezolvă și un copil de clasa a VIII-a“.
De ce au fost atât de simple subiectele? La un post de televiziune, cu puțin înainte de debutul Bacalaureatului 2020, ministrul Monica Anisie a dat clar de înțeles că, dată fiind situația creată de pandemie, nivelul de dificultate al probelor de la Bacalaureat va fi diferit față de cel de la Bacalaureatul din anii trecuți, deoarece materia a fost mai puțină prin reducerea programei, măsură generată de intrarea în starea de urgență și închiderea unităților de învățământ. Anisie i-a răspuns astfel unui elev de clasa a XII-a, care a scris că „stresul acesta al nesiguranței ne termină psihic“: „Ceea ce doresc să precizez este faptul că programa pentru examenul de Bacalaureat de anul acesta conține mai puțină materie decât până acum, deci am eliminat conținuturile care se regăseau pe parcursul semestrului al doilea. Prin urmare, elevii au de parcurs numai materia de până la semestrul întâi“.
Și totuși, cele mai slabe rezultate din ultimii 6 ani!
Cu toate acestea, surpriza a fost ca rezultatele să nu fie cele sperate, rata de promovare fiind sub așteptări: 64,5%, adică 95.470 de tineri au reușit să promoveze promoția curentă, rata de promovare a fost de 72,9% (87.951 de candidați), în vreme ce din promoțiile anterioare, doar 27,6% (7.519 candidați) au reușit să obțină diploma de Bacalaureat. Prima sesiune a Bacalaureatului 2020 a înregistrat 307 medii generale de 10. S-au prezentat 147.929 de candidați (120.725 din promoția 2020, 27.204 din promoțiile anterioare). Patru județe au avut sub 50% rata de promovare: Gorj (49,7%), Mehedinți (47,8%), Giurgiu (42,4%) și Ilfov (32,2%) – uimitor, județul care fiind în imediata vecinătate a Capitalei (numit înainte de 1989 Sectorul Agricol Ilfov) a înregistrat cea mai scăzută rată de promovare la Bacalaurerat, în această vară. Prima sesiune de Bacalaureat din acest an este și cea în care s-au înregistrat cele mai multe note modificate după contestații – aproape 60.000 de lucrări fiind recorectate, ceea ce înseamnă un record de 94,15% din totalul lucrărilor contestate. Este un număr fără precedent în ultimii 5 ani, cu 12.000 mai mare decât cel al lucrărilor modificate la examenul de Bacalaureat de anul trecut. Cu toate acestea, prima sesiune de Bacalaureat din anul pandemiei a înregistrat cea mai scăzută rată de promovabilitate din ultimii 6 ani – 64,5%, comparativ cu 67,2% în 2019, 67,7% în 2018, 72,9% în 2017, 68,1% în 2016, 66,41% în 2015.
Programele școlare anacronice, una dintre cele mai mari probleme ale educației românești.
Cine sau ce se face vinovat de aceste rezultate? Explicația cea mai la îndemână ține de contextul în care s-a desfășurat Bacalaureatul. Pandemia de coronavirus și restricțiile impuse societății, mai ales starea de urgență pe care am fost nevoiți să o parcurgem cu toții, au pus la grea încecare și nervii elevilor din anii terminali. Stresul învățării online, cu care marea majoritate nu au fost familiarizați, faptul că această formă de învățare nu a fost luată în serios de mulți, ezitările autorităților, neîncrederea în acestea, jocul de alba-neagra cu examenele naționale, mai ales cu cel de Bacalaureat, condițiile sanitare excepționale ar putea fi principala explicație a celor mai slabe rezultate din ultimii 6 ani.
Din nefericire, nu este singura explicație. Pentru prof. Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), rezultatele nu sunt o surpriză: „Sunt rezultatele pe care le-am avut și în anii trecuți, când procesul de învățământ s-a desfășurat în condiții normale, cu prezență fizică la școală. Era firesc anul acesta ștacheta să fie coborâtă, pentru că, să nu uităm, din luna martie școala a funcționat cum a funcționat, mulți dintre elevi nu au participat la orele online, unii neavând posibilitatea, alții pentru că nu au vrut (au fost și asemenea situații), oricum, faptul că aproape 44% din elevi nu au promovat acest examen de Bacalaureat, cu niște subiecte de nivel mediu, e un semn de întrebare și asta ne arată că în continuare programele școlare sunt, de fapt, principala cauză“. Programele școlare anacronice, prost întocmite, sunt una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă în ultimii ani sistemul educațional românesc, e de părere prof. Hancescu. Ele stau, de fapt, și la baza slabelor rezultate obținute la testările internaționale: „În continuare, elevii trebuie să învețe mecanic, or, această filozofie trebuie schimbată urgent. Programele trebuie regândite, trebuie pus accent pe gândire, pe creativitate“, iar faptul că anul acesta s-au dat subiecte pe care, după cum au observat unii profesori, le putea rezolva și un elev de clasa a VIII-a, este un lucru într-adevăr îngrijorător. „Ștacheta a coborât mult, spune Simion Hancescu. Dacă ne uităm la subiectele
care se dădeau la examene cu 30 de ani în urmă, ne putem da seama cât de mult a coborât nivelul de pregătire și de exigență“. Programele școlare sunt nefaste, atât pentru elevi, cât și pentru dascăli. Această problemă a fost sesizată în nenumărate rânduri de către Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, fără niciun rezultat, însă. „Le-am atras atenția atât foștilor, cât și actualilor guvernanți asupra faptului că schimbarea programelor este o necesitate, o cerință obligatorie și totuși nu se face nimic în acest sens. Nu știu de ce, care este substratul, de ce se tergiversează luarea acestei decizii“.
Materialul integral poate fi citit în numarul 6-7, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.
