Europa iuțește pasul ca să devină verde și digitală. Dezideratul este mai vechi, e de bun-simț și ține de necesitate. Ce intervin acum sunt sistematizarea – mai multă și banii – mai mulți, prin Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027 (Horizon Europe) al Comisiei Europene. România este acolo; este aici.
Cel mai important program european de finanțare a cercetării și inovării
Programul-cadru european pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027 vizează ca direcții de acțiune cuprinzătoare „consolidarea bazelor științifice și tehnologice ale UE și a Spațiului European de Cercetare (SEC); stimularea capacității de inovare, a competitivității și a creării de locuri de muncă în Europa; abordarea priorităților cetățenilor și sprijinirea modelului și valorilor noastre socio-economice“. Bugetul alocat la nivel european a fost fixat la 97,6 miliarde de euro, ceea ce face ca Orizont Europa 2021-2027 să fie, „până în prezent, cel mai important program de finanțare în domeniul cercetării și inovării“. Banii sunt distribuiți după sistemul larg uzitat și deja cunoscut al pilonilor, în cazul față, în număr de trei, definiți astfel:
1) Pilonul „Știință deschisă“ – sprijină cercetătorii prin burse și schimburi și finanțează proiecte elaborate și derulate chiar de către cercetători, prin intermediul Consiliului european pentru cercetare și al acțiunilor Marie-Skłodowska-Curie.
2) Pilonul „Provocări globale“ – sprijină direct proiectele de cercetare legate de provocări societale, stabilind misiuni la nivelul UE, cu obiective ambițioase, pe teme care ne îngrijorează zilnic, cum ar fi combaterea cancerului, mobilitatea ecologică și eliminarea plasticului din oceane. În contextul acestui pilon, ca și la nivelul întregului program, asumarea unei poziții de frunte în sectorul industrial va fi un aspect determinant.
3) Pilonul „Inovare deschisă“ – își propune să transforme Europa în lider în domeniul inovării creatoare de piață. Consiliul european pentru inovare va oferi un ghișeu unic atât pentru tehnologiile revoluționare și cu potențial ridicat, cât și pentru companiile inovatoare care au capacitatea de a se extinde.
Bani de n-o să știm ce să facem cu ei
Concomitent, Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 adoptat de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2020 pe baza acordului Parlamentului European prevede un buget de 1.074,3 miliarde de euro, împărțiți pe șapte capitole. Primul dintre capitole este „Piața unică, inovare și sectorul digital“, cu o alocare de 132,8 miliarde de euro. Se adaugă 10,6 miliarde de euro alocați din pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU), cu valoarea totală de 750 miliarde de euro, adoptat în condiții identice cu CFM, pachet al cărui obiectiv îl reprezintă contribuția „la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus“.
Cu asemenea sume, revine în actualitate observația preventivă a unui ministru din vremea tot mai rămasă în urmă premergătoare alocării de fonduri europene prin programe operaționale: „Or să vină atâția bani, că n-o să știm ce să facem cu ei și o să-i pierdem“. Vorba își are actualitatea ei și în prezent, pentru că, practic, la sfârșitul ediției precedente a programului, Horizon 2014-2020, rata de absorbție a banilor europeni pentru cercetare abia atinsese 12,65%.
România în parteneriatele europene
Europa verde și digitală se construiește prin cercetare și creație, cu investiție de inteligență convergentă. Instrumentele-cheie de cercetare și inovare sunt parteneriatele europene în sprijinul obiectivelor politicilor UE. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prezintă „Participarea României la Parteneriatele Europene în Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027“, făcând precizarea că parteneriatele în discuție „vor permite realizarea tranziției în domenii strategice precum sănătatea, energia curată, industria prelucrătoare și gestionarea durabilă a resurselor“. Parteneriatele sunt grupate pe 5 domenii:
a) Sănătate;
b) Digital, industrie și spațiu;
c) Climă, energie și mobilitate;
d) Alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu;
e) Parteneriate pe teme orizontale.
Articolul integral poate fi citit în numărul 13 al revistei Tribuna Învățământului
