Interviu cu prof. Sorin Ion, inspectorul general al ISJ Dâmboviţa

2017 s-a încheiat într-un cor de nemulţumiri şi nelinişte la nivelul întregii societăţi. Cum l-aţi încheiat dvs., cum l-a încheiat ISJ Dâmboviţa?
Este limpede că şcoala, la nivel de sistem, este o oglindă destul de fidelă a societăţii, ca parte a acesteia. N-aş spune că 2017 a fost mai tulbure sau mai liniştit  pentru sistemul de educaţie decât de obicei. Iar dacă luăm ca etalon acţiunile sindicale din sistem, putem spune că a fost chiar mai calm. Este drept că pe final de an au sosit şi soluţiile la unele probleme cronice, precum plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Ne aflăm la începutul unui nou an calendaristic, o perioadă în care, de obicei, nu se întâmplă încă mai nimic. Însă se află în plină dezbatere la nivel naţional noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal. Ce se întâmplă din acest punct de vedere la nivelul jud. Dâmboviţa?
În această perioadă, de fapt, se „întâmplă“ multe lucruri. Lunile decembrie şi ianuarie sunt esenţiale pentru stabilirea reţelei şcolare şi a planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2018-2019. Suntem permanent în legătură cu toate consiliile locale pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte şcolile care vor funcţiona începând cu 1 septembrie 2018. De asemenea, proiectarea unui plan de şcolarizare la nivelul judeţului, care să satisfacă atât solicitările partenerilor economici, cât şi dorinţele elevilor şi părinţilor acestora nu este deloc un lucru uşor de realizat. Sperăm ca rezultatul să fie un plan echilibrat, în concordanţă cu piaţa muncii şi cu posibilităţile reale ale elevilor, precum şi cu impact negativ minim pentru profesorii titulari.
Cum sunt privite de cadrele didactice din judeţ noile planuri-cadru? Există nemulţumiri şi, dacă da, care sunt acelea?
Nu există plan-cadru care să mulţumească pe toată lumea, iar motivul este unul extrem de simplu: fiecare dintre noi îşi va apăra cu înverşunare „domeniul“. Eu însumi, ca profesor de matematică, aş privi cu reţinere un plan-cadru în care numărul de ore de matematică ar fi redus. Asta nu înseamnă însă că aş avea şi dreptate. Uităm de obicei că planurile-cadru, programele, manualele sunt pentru elevi, nu pentru profesori.
O noutate este şi modificarea sistemului de notare a elevilor, conform căreia „profesorul nu mai acordă notele după bunul său plac“. Credeţi-mă, nu am prea înţeles la ce se referă noile reglementări. Despre ce este vorba şi cum va ajuta această reglementare elevul? Din perspectiva profesorilor, dimpotrivă, pare o măsură care nu-i avantajează deloc.
În primul rând, voi contrazice sintagma „profesorul acordă notele după bunul său plac“. Acest lucru se întâmplă, poate, accidental, nefiind o caracteristică generală a sistemului. Eu înţeleg că este vorba de o standardizare a notării, cu descriptori foarte bine definiţi, pentru reducerea decalajelor de notare dintre şcoli, dintre mediul urban şi cel rural, dintre profesori mai exigenţi şi profesori mai „generoşi“.  Este un deziderat mult mai greu de realizat decât pare, dar poate fi experimentat. În niciun caz însă să nu credeţi că plecăm de la zero în acest sens. Notarea nu se face nici acum „după ureche“.
Cum stă învăţământul profesional în judeţul Dâmboviţa? Există interes pentru acesta?
Din păcate, încă suntem tributari prejudecăţilor. Pe nedrept, învăţământul profesional nu este nici acum privit de elevi şi de părinţii acestora la adevărata lui importanţă. De la reintroducerea învăţământului profesional cu durata de trei ani, în judeţul nostru, numărul celor care aleg această formă de învăţământ creşte de la an la an. Pentru anul 2018, oferim aproape 1.000 de locuri la 29 de specializări, toate la solicitările agenţilor economici parteneri. Începând de anul acesta funcţionează şi două clase de învăţământ dual, iar pentru anul viitor vor funcţiona încă trei. Încet, dar sigur…
Care sunt principalele probleme cu care aveţi a vă confrunta la acest început de an?
După cum spuneam mai devreme, planul de şcolarizare, la care se adaugă problemele de buget (după cum ştiţi, de la 1 ianuarie, cheltuielile salariale ale angajaţilor din educaţie sunt repartizate prin ISJ-uri, nu prin consiliile locale, ca până acum, ceea ce va duce la o sporire a activităţii şi a răspunderii instituţiei noastre). De asemenea, foarte repede vor începe probele de competenţe din cadrul examenului de bacalaureat, mişcarea personalului didactic… Sigur nu ne plictisim!
Ce loc ocupă infrastructura şcolară în preocupările ISJ Dâmboviţa?
După cum ştiţi, investiţiile în sistemul de educaţie sunt în sarcina autorităţilor locale. Din fericire, în judeţul Dâmboviţa, pot spune cu convingere că, în anul care s-a încheiat, edilii şi-au făcut o prioritate din accesarea de proiecte de infrastructură şcolară pe toate axele de finanţare. Peste 100 de proiecte au fost depuse şi aprobate prin PNDL. Sunt în curs de depunere proiecte prin POR, prin Banca Mondială. Dacă toate acestea vor fi duse la bun sfârşit, vom putea spune că Dâmboviţa are, din punct de vedere material, învăţământul pe care îl merită.
Pe ce direcţii va acţiona ISJ Dâmboviţa? Ce vă propuneţi pentru învăţământul dâmboviţeam în 2018?  
Am învăţat să fiu prudent şi, în general, mă feresc de exprimări triumfaliste. N-am să spun că vom face lucruri extraordinare, nici că vom duce învăţământul dâmboviţean „pe cele mai înalte culmi“. Îmi doresc lucruri simple, de obicei exprimabile în cifre: procente mai mari de reuşită la examenele naţionale şi mai mici la abandon şcolar, rezultate mai bune ale elevilor la olimpiadele naţionale şi internaţionale, o colaborare corectă şi eficientă cu autoritatea locală, mediul economic şi cel universitar. În spatele fiecărui astfel de obiectiv stă multă muncă. De asta nu ne ferim. Din păcate, munca noastră, a echipei de la ISJ Dâmboviţa, este doar un ingredient al succesului. Depindem de mulţi factori externi ca ceea ce dorim să se şi împlinească.
Interviu realizat de Oana PANAIT