Foto: dreamstime

Progresele rapide din ultima perioadă au deschis o discuție amplă privind aspectele etice ale utilizării inteligenței artificiale în educație. Modelele moderne de inteligență artificială permit elevilor și studenților să genereze rapid compuneri, proiecte, răspunsuri la teste și numeroase alte materiale ce pot fi folosite în procesul educațional.

Se pune astfel întrebarea în ce măsură este etic ca elevii și studenții să folosească tehnologiile moderne de inteligență artificială generativă. Pe de o parte, cadrele didactice acuză că tehnologiile de inteligență artificială sunt folosite pentru a trișa și pentru a evita munca firească și necesară pe care elevii trebuie să o depună în procesul educațional. Pe de altă parte, experții în educație spun că elevii și studenții de azi vor folosi inevitabil aceste tehnologii în viitoarea lor viață profesională și, prin urmare, este bine și necesar ca ei să se obișnuiască de mici cu tehnologiile avansate.

Inteligența artificială explicată simplu

Pentru a înțelege mai bine în ce mă­sură este etic să utilizăm inteligența artificială în educație, consider că este util să înțelegem un pic mai bine natura tehnologiilor de inteligență artificială. Va de­­veni astfel mai clar care sunt consecin­țele utilizării tehnologiilor de inteligență artificială în sistemul educațional.

De la început trebuie spus că inteligența artificială este, în acest moment, un domeniu al științei care permite căutări cognitive avansate. Din punct de ve­dere teoretic, inteligența artificială își propune să construiască mașini care să gândească, să învețe și să acționeze la fel ca oamenii. La acest stadiu de dezvoltare, inteligența artificială permite însă doar realizarea de căutări foarte avansate, care de multe ori dau senzația că modelele de inteligență artificială „gândesc“. Modelele de inteligență artificială actuale nu sunt însă capabile de rațiune. Ele doar regăsesc și combină rezultate ale gândirii umane. Practic sunt instrumente informatice foarte avansate care permit oa­menilor să realizeze ușor sarcini care altfel ar necesita un efort mare. Impactul lor este însă unul fără precedent asupra educației, medicinei, economiei și societății în general.

Un concept important în domeniul inteligenței artificiale este TESTUL TURING. El provine de la numele matematicianului britanic Alan Turing, unul din fondatorii inteligenței artificiale ca domeniu științific. Conform testului Turing, o mașină este capabilă să gândească în momentul în care mașina poate să răspundă la întrebări astfel încât persoana care adresează întrebările nu își poate da seama dacă vorbește cu un om sau cu o mașină.

Domeniul inteligenței artificiale a în­ceput să se dezvolte după Al Doilea Război Mondial, însă rezultatele au rămas modeste până în anul 2022, când publicul larg a fost luat prin surprindere de apariția ChatGPT, primul model de inteligență artificială capabil să treacă testul Turing. Chiar dacă nu toți cercetării consideră că ChatGPT a trecut testul Turing, pentru multe persoane obișnuite, modelul de inteligență artificială al ChatGPT a dat în mod clar senzația ca gândește la fel ca un om.

ChatGPT este o implementare a unui concept teoretic numit transformer, un model de inteligență artificială definit în 2017 de către un grup de cercetători de la laboratorul companiei Google. Există astăzi multiple tehnologii similare cu ChatGPT bazate pe transformeri. Marele progres al transformerilor este reprezentat de capacitatea acestora de a procesa limbaj natural. Transformerii au avut ca aplicație inițială traducerea dintr-o limbă în alta, însă odată cu răspândirea lor au căpătat numeroase alte aplicații, cum ar fi generarea de imagini și materiale video. În termeni simpli, un transformer este capabil să codifice text sub forma unor vectori și matrici pe baza unor cantități mari de informații folosite ca seturi de antrenare. Un transformer este antrenat prin prelucrarea a milioane de materiale precum cărți din biblioteci, articole de ziar, texte juridice, documente, video-uri, piese muzicale etc.

Beneficiile utilizării inteligenței artificiale în educație

Inteligența artificială prezintă o serie de beneficii din punct de vedere educațional chiar dacă nu lipsesc și ­riscurile. Acest fapt este recunoscut și de către Comisia Europeană, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și alte organisme internaționale.

Principalul beneficiu al utilizării inteligenței artificiale în educație este posibilitatea de a personaliza educația. Cu ajutorul inteligenței artificiale, conținuturile lecțiilor și ale testelor pot fi adaptate la ritmul și nevoile de învățare ale fiecărui elev. Acesta este un progres major față de educația industrială, unde procesul educațional este gândit fără a ține cont de nevoile individuale ale elevilor. Ideea de a crea un sistem automatizat care să asiste în mod personalizat elevii este una destul de veche, primele concepte fiind lansate în anii 1960. ­Într-un sistem educațional ideal, fiecare elev dispune de profesorul lui individual, așa cum Alexandru cel Mare l-a avut pe Aristotel. Nu este însă posibil ca fiecare elev să aibă un profesor indi­vidual uman și cu atât mai puțin un Aristotel. Acesta e motivul pentru care ideea realizării unui asistent artificial de învățare pentru fiecare elev este deosebit de atractivă.

Una dintre aplicațiile promițătoare ale inteligenței artificiale în educație este în domeniul STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics). Asistenții de învățare s-au dovedit utili în predarea lecțiilor în domenii noi precum robotica, securitatea cibernetică și imprimarea 3D. Ei au fost utilizați cu succes și în România începând cu anul 2019 în cadrul concursului de robotică NEXTLAB.TECH.

Plagiatul cu ajutorul inteligenței artificiale

Problema plagiatului, care e veche, capătă o nouă dimensiune ca urmare a progreselor recente din domeniul inteligenței artificiale. Este foarte ușor pentru un elev să genereze o compunere sau un proiect și să pretindă că îi aparține. Chiar dacă sistemele antiplagiat oferă unele funcționalități prin care încearcă să detecteze textul generat cu inteligență artificială, nu există astăzi nicio metodă sigură pentru detectarea automată a textelor produse de inteligența artificială generativă. În plus, aceste funcționalități pot genera ușor alarme false. Teoretic vorbind, se poate spune că dacă un sistem trece testul Turing, un program antiplagiat nu mai poate fi eficient.

Pe de altă parte, utilizarea inteligenței artificiale generative este legitimă în multe situații. Spre exemplu, la traducerea dintr-o limbă în alta sau la corectarea unui text scris într-o limbă străină de către un autor care nu este vorbitor nativ al limbii respective. Generarea de contracte, prezentări comerciale, oferte, cereri de finanțare, documente juridice sau realizarea unor căutări complexe reprezintă alte utilizări legitime ale inteligenței artificiale generative.

Trebuie însă spus foarte clar că preluarea unui text realizat de către un sistem de inteligență artificială generativă și prezentarea acestuia drept creație proprie în cadrul unei lucrări acade­mice reprezintă plagiat, care este una dintre cele mai grave abateri de la normele de etică academică. Aceasta deoarece prin plagiat se înțelege prezentarea muncii altcuiva drept muncă proprie fără a oferi credit autorului inițial.

Riscuri ale utilizării inteligenței artificiale în educație

Comisia Europeană a adoptat recent un document de referință în domeniul inteligenței artificiale numit EU AI Act. Acest document conține, printre altele, o serie de prevederi care permit clasificarea riscurilor sistemelor de inteli­gență artificială în patru categorii: risc minim, risc specific în materie de transparență, risc ridicat și risc inacceptabil.

Documentul Comisiei Europene recunoaște explicit beneficiile pe care sistemele de inteligență artificială le pot avea în procesele educaționale. Cu toate acestea, unele dintre sistemele de inteligență artificială folosite în edu­cație sunt clasificate ca având un risc ridicat. Iată câteva exemple în acest sens: sistemele de admitere, sistemele de acordare a notelor, sistemele de proctoring și programele de detectare a fraudelor academice. Metodele de gestionare a acestor riscuri urmează să fie detaliate în perioada următoare în legislația statelor membre ale Uniunii Europene.

Concluzii

Putem spune că progresele înregistrate în domeniul inteligenței artificiale aduc atât beneficii, cât și riscuri. Există în acest moment o dezbatere în ceea ce privește raportul dintre beneficii și ­riscuri. Beneficiile depășesc însă riscu­rile deoarece inteligența artificială poate democratiza educația personalizată. Cu toate acestea, este nevoie ca aplicațiile cu risc ridicat ale inteligenței artificiale să fie reglementate din punct de vedere legal pentru a evita producerea de erori. Există însă numeroase aplicații cu risc minim ale inteligenței artificiale în educație, cum ar fi sistemele de predare a roboticii, care pot fi adoptate de îndată de către cadrele didactice. Aceste tehnologii sunt indispensabile pentru succesul profesional al elevilor de astăzi!

Prof. univ. dr. Răzvan BOLOGA – Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economice, ASE București

Articol publicat în nr. 55-56-57 al revistei Tribuna Învățământului