Etica la ea acasă

Conferința „Aspecte Etice în formarea Tinerilor Specialiști“, Universitatea din București

Pentru societatea românească în general și pentru mediul academic în particular, discuțiile legate de importanța eticii contribuie la normalizarea unui mediu și a unei comunități care devine din ce în ce mai conștientă de respectarea și de promovarea principiilor de integritate, calitate și transparență.

În acest sens, unul dintre evenimentele notabile petrecute în lumea academică la finalul anului 2023 a fost organizarea Conferinței „Aspecte etice în formarea tinerilor specialiști“, găzduită de Facultatea de Litere a Universității din București. Conferința și-a propus să dezbată și să clarifice principalele caracteristici ale instruirii etice din domeniile disciplinelor socio-umane, ale științelor exacte și ale naturii, precum și ale crea­ției artistice. Discuțiile din timpul evenimentului au fost captivante și fertile și datorită faptului că specializările din care au provenit participanții au fost foarte diverse: filologie, filozofie, teologie, sociologie, jurnalism, drept, biologie, farma­cologie, arhitectură, arte plastice, muzicale, teatrale și cinematografice.

Temele conferinței au vizat aspectele vulnerabile ale formării etice în multiple domenii de formare, posibilele soluții pentru o instruire etică cât mai consistentă, interferențele între aceasta și presiunile pieței muncii și posibilitatea asimilării integrității în educație ca o specializare academică cu profil distinct. Întins pe durata a trei zile, evenimentul a fost structurat în următoarele secțiuni: Etică și integritate academică – aspecte sistemice; Domenii ale cunoașterii – aspecte ale formării etice; IA – prietenul nostru, dușmanul nostru; Acte normative – norme etice și Etica reprezentărilor.

Conferința a fost deschisă de prof. dr. Liviu Papadima, care i-a avut alături pe rectorii Universității București, prof. dr. Marian Preda, prof. dr. Mircea Dumitru (participant printr-un mesaj scris), prof. dr. Ioan Pânzaru, precum și pe președintele în exercițiu al Senatului UB, conf. dr. Claudiu-Paul Buglea.

În deschiderea conferinței a fost prezentat de către prof. dr. Sorin Ivan, directorul revistei Tribuna învățământului, impactul public acumulat de tematica abordată prin partenariatul dintre Universitatea din București și publicația condusă de către domnia sa.

În aceeași sesiune de comunicări, domnul Virgil Iordache, conferențiar doctor la Facultatea de Biologie a UB, a susținut o prelegere legată de accelerarea maturizării organizaționale și a sistemelor publice în domeniul integrității academice și al cercetării, vizând modificările de atitudine și de fundamentare conceptuală a abordărilor etice în instituții.

Sesiunea următoare a fost deschisă prin comunicarea online a d-nei conf. dr. Corina Ilin de la Universitatea de Vest din Timișoara, care a prezentat stadiul măsurilor de consolidare a eticii și integrității academice din instituția în care lucrează. Prof. dr. Alexandru Gafton, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, s-a referit la formarea tinerilor pentru a pu­­tea menține în armonie calitatea educației și imperativele morale.

Despre sancționarea abaterilor de la etica academică în condițiile noilor reglementări privind învățământul universitar a vorbit Dacian C. Dragoș, profesor doctor al Școlii Doctorale de Drept de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, pu­nându-și legitim întrebarea dacă se poate discuta despre formarea etică a viitorilor specialiști folosind doar „morcovii“ re­compenselor, nu și „bățul“ sancțiunilor. Sesiunea a fost continuată de prezentarea doamnei Gabriela Blebea Nicolae, conferențiar doctor al Facultății de Teologie Romano Catolică din cadrul UB, dar și coautoare a cărții Introducere în Etica Profesională (Ed. Trei, 2001), prima carte de etică profesională din România.

Cea de-a treia secțiune a conferinței, dedicată domeniilor cunoașterii, a debutat cu comunicarea prof. dr. Marian Popescu, care s-a întrebat în ce măsură este interesată Universitatea să deruleze programe care să susțină parrhesia. „Tradus frecvent, și inadvertent, prin vorbire liberă, parrhesia a permis în antichitatea greacă dezvoltarea unui mod de raportare a individului la comunitate prin exprimarea verbală liberă, indiferent de consecințe sau posibile sancțiuni, a adevărului incomod (…) Acest mod de exprimare presupune curaj, una dintre valorile general recunoscute ale integrității ­academice. Încercăm să vedem de ce parrhesia este sau nu este mai întâi o valoare, apoi o prioritate a lumii academice“ (prof. dr. Marian Popescu, Caietul program al Conferinței „Aspecte Etice în formarea Tinerilor Specialiști“, București, 2023).

O contribuție interesantă și neconvențională în timpul conferinței a avut-o Constantin Vică, conferențiar doctor al Facultății de Filosofie din Universitatea București și director-adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul aceleiași facultăți, care a deschis o discuție pe tema puterii epistemico-morale a filosofilor, insistând pe rolul important al responsabilității, antrenamentului moral și al înțelepciunii practice – phronesis
(în lb. greacă).

Dintr-o perspectivă antropologică, conf. dr. Cristina Bogdan, decanul Facultății de Litere, a vorbit despre „problema etică a întâlnirii și a dialogului cu celălalt“, iar prof. dr. Alexandra Crăciun și-a concentrat prelegerea „Despre etică și simulacrum: o iconografie a postadevărului“ pe modificarea dramatică în noua înțelegere a comunicării. Astfel, pornind de la gânditori precum Baudrillard, Lipovetsky, Foucault, Serres sau Eco, care au sesizat mutațiile suferite de concepte fundamentale precum „realitate“ și „adevăr“ în ultimele decenii, prof. dr. Alexandra Crăciun explică termenul de „post-ade­văr“ și exemplifică anumite fenomene „prin intermediul constructelor digitale de tip deepfake, cele care generează realități alternative manipulând referința și oferă probabil cea mai spectaculoasă iconografie curentă a post-adevărului“.

Despre etica lecturii și chiar despre un imperativ etic al lecturii, despre faptul că modul în care citim poate fi la fel de important ca modul în care scriem sau despre epistemic (in)justice a vorbit în cea de-a doua zi a evenimentului Bogdan Tănase, lector doctor la Facultatea de Litere a Universității București. Titluri precum Etica lecturii, Canonul occidental, Limitele interpretării, Despre po­vești, Lectura după teorie, Frumoasa necunoscută. Literatura și paradoxurile teoriei au fost câteva puncte de plecare în încercarea de a răspunde unor întrebări din domeniul studiilor literare și ale eticii lecturii.

O surpriză plăcută și o intervenție distinsă a fost participarea la conferință a arhitectei Françoise Pamfil, conferențiar doctor al Facultății de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, care și-a structurat comunicarea în jurul a două oximoroane dispuse în chiasm: „obligație opțională – opțiune obligatorie și uitare conștientă – conștiință uitată“. Françoise Pamfil consideră că „etica oferă arhitecților o armă, o metodă și un sprijin de a face față dilemelor pe care le întâmpină, adesea, în practică. E necesar ca acestea să fie dezbătute încă din formarea viitorilor specialiști. O specializare academică cu profil distinct poate genera un cadru valabil în analizarea situațiilor dificile, etica oferind instrumente aplicate“.

Tot din zona specializărilor vocaționale, dar din domeniul artelor muzicale, conf. dr. Costin Moisil a povestit despre experiența de a preda etica la Universitatea de Muzică și despre provocările venite în urma măsurilor anti-plagiat luate de Conservatorul din București.

Mihaela Michailov, lector dr. la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale a prezentat mai multe sugestii pentru o „pedagogie a atingerii“, solicitată de complicațiile uneori traumatizante ale folosirii corpului în arta actoricească și în formarea studenților pentru aceasta.

O „Pledoarie pentru farmaciști“ a venit din partea Adinei Honcea, lector dr. la Facultatea de Farmacie a Universității Ovidius din Constanța, care, atrăgând atenția asupra nevoii în România de farmaciști calificați, a tras un semnal de alarmă „în ceea ce privește aprecierea profesiei de către comunitatea pe care o deservește, deoarece farmacistul este un profesionist în domeniul sănătății, iar comunitatea nu realizează de cele mai multe ori acest lucru“.

Cea de-a V-a secțiune a conferinței a fost dedicată unuia dintre cele mai ac­­tuale și mai controversate subiecte ale societății contemporane: inteligența artificială. „IA, prietenul nostru, dușmanul nostru“ este titlul unei sesiuni de comunicări ce a adunat specialiști din sociologie, drept, științe economice, fizică etc.

Ce este IA generativă și cum poate fi utilizată în educație au fost întrebările la care a încercat să răspundă cât mai exact și cât mai sugestiv prof. dr. Răzvan Bologa de la Academia de Studii Economice din București. Insistând pe nevoia de a exista norme împotriva fraudei academice prin utilizarea IA, acesta a prezentat un studiu de caz din care a rezultat că elevi din 5.400 de școli urbane și rurale au avut de câștigat în urma implementării algoritmilor de inteligență artificială.

Prof. dr. Cosima Rughiniș de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (UB) a adus în discuție discriminarea al­goritmică și părtinirile algoritmice, cât și importanța învățării studenților de a re­­cunoaște și atenua aceste părtiniri. Avem nevoie de mai multă transparență și responsabilitate în producerea și gestionarea sistemelor de inteligență artificială și utilizarea datelor vaste (Big Data), de programe de studii care să faciliteze abordarea critică a IA, de politici publice și reglementări ferme în modelarea utilizării etice a acesteia.

„Influența chatbot în formarea științifică și etică a viitorilor cercetători în științe exacte și ale naturii“ a fost titlul comunicării susținute de Sanda Voinea, lector dr. la Facultatea de Fizică (UB), prezentând rezultatele unei cercetări efectuate cu studenții de la masteratele din cadrul facultății pentru a identifica acuratețea informației științifice generate de Chat GPT și pentru a testa în ce măsură inteligența artificială poate fi utilizată în documentare și în redactare, cu respectarea regulilor de scriere academică în ceea ce privește conținutul, originalitatea și etica.

Cristina Haruța, lector dr. al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a continuat seria prezentărilor legate de folosirea etică a instrumentelor IA și a propus „atingerea unui consens prin dezbateri și discuții formalizate în universitățile din România“.

Un aspect important și încurajator al conferinței a fost reprezentat de prezența doctoranzilor din cadrul Universității București, care au susținut comunicări legate de utilizarea instrumentelor IA în domeniul științelor juridice, în elaborarea de acte normative. A fost de asemenea abordată chestiunea nevralgică a confuziei frecvente între noțiunilor de „similitudine“, „plagiat“, și de „calitate științifică“.

Secțiunea privitoare la etica reprezentărilor a avut în vedere dilemele legate de proprietatea intelectuală în creația artistică și cele ale comunicării de brand în activitățile comerciale.

S-a vorbit și despre păstrarea integrității operei literare a unor scriitori pentru copii în lupta cu revizuirea unor texte sau ilustrații în conformitate cu normele socio-culturale ale momentului, iar teme precum „Voci feminine/Viziuni feminine. Despre (de)construcția genurilor în literatură și cinema“ sau „Speak out: Echi­tatea reprezentării artistice în proza și teatrul din postcomunism și contem­poraneitate“ au încheiat, prin câteva dezbateri aprinse, ultima secțiune a conferinței.

În final, Doru Valentin Căstăian, profesor asociat la Universitatea Dunărea de Jos din Galați a ținut o emoționantă prelegere despre „paralizia morală în sistemul preuniversitar românesc“.

Evenimentul a pus încă o dată în lumină interesul Universității din București pentru etica și integritatea acade­mică „printr-o abordare mai relaxată și mai largă, orientată spre viitor“ (Liviu Papadima).

Drd. Cristina Durică – Facultatea de Litere, Universitatea din București

Articol publicat în nr. 49-50 al revistei Tribuna Învățământului