Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din Bucureşti, The British Council, Institutul Cultural Român  şi Uniunea Scriitorilor din România, anunţă publicarea volumului Arhiva Margareta Sterian, Eternă bucurie-i frumuseţea, Antologie de poezie britanică, Texte paralele, Volum editat de Lidia Vianu şi Bianca Zbarcea.
„Îngerul“ Margaretei Sterian
Parte din Arhiva Margaretei Sterian, încredinţată nouă de legatarul acesteia, Mircea Barzuca, traducerile pe care le publicăm acum în volumul intitulat Eternă bucurie-i frumuseţea trec în revistă istoria poeziei engleze de la vremurile anglo-saxone până la capăt de secol XX. Ele au fost publicate prima oară de Editura Dacia în anul 1977. Am publicat în ultima vreme picturile, grafica şi opera deco­rativă ale Margaretei Sterian. Ele au delicateţea, graţia, discreţia unei dantele – o dantelă care îmbracă mâna pictoriţei. Acea mână însă are degete de oţel şi putere de ghilotină. Fiinţă încercată de viaţă la toate vârstele, o singură armă a avut Margareta Sterian: creaţia. A lucrat neostenit. Zi după zi. În zilele când gândurile nu se închegau, mai tânărul ei discipol se întreba de ce, iar răspunsul ei era mereu acelaşi: „Nu întotdeauna îngerul este în spatele meu”.
Mă gândesc la studenţii mei din 2017. Câţi oare recunosc în titlul antologiei versul lui John Keats, „A thing of beauty is a joy for ever”? Câţi citesc poezia lui D.H. Lawrence şi câţi au idee că şi James Joyce a scris poeme în tinereţe? Interesul traducătoarei pentru poezia prozatorilor şi pentru poeţii cu mai puţină faimă, faptul că redescoperă lumea „in a grain of sand”, ne arată un spirit generos. Traducerile uită uneori de original, pentru a urma gândurile traducătoarei, care îşi creează o lume proprie, o lume pe care o poate vedea fără paşaport, fără interdicţii. Cum zicea Marc Chagall, care era cu numai zece ani mai mare decât ea: „Seul est mien / Le pays qui se trouve dans mon âme / J’y entre sans passeport / […] Les habitants vagabondent dans l’air / […] Ils habitent mon âme”. Deşi foarte diferiţi unul de celălalt, amândoi pictorii au purtat o istorie grea pe umerii lor. Ne aflăm în faţa unui volum care nu şi-a pierdut actualitatea. „Dacă tinerele generaţii, cărora în primul rând mă adresez, cercetând întâia dată sau reidentificând aceste cânturi şi imagini, le-ar acorda prietenia lor, strădania mea ar fi răsplătită”, încheie autoarea cuvântul ei înainte. Nu facem decât să dăm muncii ei o mână de ajutor. Readucem cartea la îndemâna acelora care vor să cerceteze istoria literară, precum şi istoria adevărată din sufletul acestei traducătoare discrete, dar cu o personalitate care nu s-a dat bătută atâta vreme cât a putut crea. Margareta Sterian a trăit cu „îngerul” creaţiei pe umărul drept. De-a stânga ei, a însoţit-o un discipol credincios. Eternă bucurie-i frumuseţea este o mână întinsă tuturor celor care vor să i se alăture autoarei pe drumul spiritului, către lumea sufletului – fie ei generaţia tânără, ori mai puţin tânără – pentru ca îngerul creaţiei să meargă mai departe.
Lidia VIANU