Este programul Erasmus+ un pas spre îmbunătățirea sistemului de învățământ în județul Olt?

Sistemul de învățământ din România se află într-o situație nu tocmai fericită în ceea ce privește eficiența procesului instructiv-educativ. Cauzele sunt multiple și ar trebui la un moment dat să fie puse în discuție de cei responsabili cu educația națională și să se găsească o rezolvare pentru toate situațiile neplăcute în care au fost implicați fără voie elevi, părinți, cadre didactice.

Dar, spre deosebire de știrile lansate prin intermediul unor mijloace de informare în masă care alimentează și generalizează ideea că în România educația „se face de râs”, că profesorii nu știu carte și multe alte afirmații care nu fac cinste celor care le lansează, putem spune aici ce se petrece extraordinar în majoritatea școlilor românești. Și trebuie să fim atenți să nu stricăm ceea ce este bine făcut, printr-o tradiție deja românească, aia cu capra vecinului și poate cu vecinul însuși.

În cele mai multe unități școlare educația se desfășoară la un nivel înalt. Se dezvoltă proiecte care îmbunătățesc performanțele elevilor și cadrelor didactice, ajută elevii defavorizați din punct de vedere socio-economic prin programe de prevenire a abandonului școlar și multe alte beneficii aduse învățământului. Aducem, așadar, în discuție programul Erasmus+ al Uniunii Europene în domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Este un descendent al programelor europene Socrates, Leonardo da Vinci și Tineret pentru Europa, începute în anul 1996. Toate acestea au dat școlilor și universităților o șansă deosebită, aceea de a se dezvolta ca instituții de învățământ prin intermediul schimburilor de experiență cu instituții similare europene. Lucrurile au decurs în favoarea școlilor românești. Din 1996 și până în prezent, numărul unităților școlare din învățământul preuniversitar participante la aceste programe finanțate din bani europeni, nerambursabili, a crescut aproape exponențial în România.

Combaterea nivelului ridicat al șomajului, în special în rândul tinerilor, rata crescută a abandonului școlar și riscul de izolare socială sunt chestiuni care preocupă țările membre ale Uniunii Europene de mult timp. Șomajul îi afectează și pe adulții care nu au o calificare sau care au părăsit timpuriu școala. Erasmus+ este programul care ajută foarte mult în rezolvarea acestor situații.

În sprijinul instituțiilor care vor să combată toate aceste amenințări, programul Erasmus+ sprijină utilizarea instrumentelor U.E. de transparență și recunoaștere a competențelor și calificărilor în interiorul și în afara frontierelor naționale, în toate subsistemele de educație și formare, precum și la nivelul pieței muncii, chiar dacă acestea au fost dobândite prin educație și formare formală sau prin alte experiențe de învățare (de exemplu, experiența profesională, voluntariatul, învățarea online). Instrumentele vizează, de asemenea, să asigure faptul că educația, formarea și politicile pentru tineret contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și la realizarea obiectivelor principale.

Erasmus+ promovează realizarea de resurse educaționale deschise (OER – Open Educational Resources), astfel încât beneficiarii proiectelor să pună la dispoziția publicului, cu licență deschisă, orice resurse și instrumente educaționale pe care le-au realizat. Aceste resurse educaționale pot fi apoi utilizate, adaptate conform nevoilor, de către orice persoană și organizație cu atribuții în domeniul educației, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar.

Sunt promovate, de asemenea, mobilitățile persoanelor – elevi, cadre didactice –, parteneriatul între instituțiile de învățământ, multilingvismul, digitalizarea etc.

Detaliile despre programul Erasmus+ pot fi găsite și pe portalul Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Așadar, programul Erasmus+ oferă toate posibilitățile de dezvoltare instituțională, dezvoltare personală, cu finanțare nerambursabilă.

Școlile din județul Olt participă constant la aceste programe, încă de când a apărut ideea de colaborare între instituții de învățământ din țările europene, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar, în anul 1995. Interesul pentru acest tip de proiecte a crescut constant în județ. Dacă în urmă cu aproape patru ani doar patru școli desfășurau diverse tipuri de proiecte Erasmus+, acum numărul acestora a crescut la 35. Conducerile unităților de învățământ au conștientizat cât de important este pentru o școală un proiect Erasmus+, cât ajută el la dezvoltarea instituțională și îmbunătățirea managementului educațional, ce impact semnificativ au mobilitățile asupra dezvoltării competențelor atât ale cadrelor didactice, cât și cele ale elevilor, cum ajută acestea părinții pentru o mai bună înțelegere a actului educațional dintr-o școală, cum nivelul de competență crește la nivelul comunității educaționale prin diseminarea și valorizarea activităților acestor proiecte.

Colaborarea la nivel instituțional continuă și prin participarea la proiecte eTwinning, o platformă electronică europeană unde se poate dezvolta colaborarea între profesori, elevi, unități de învățământ, părinți, autorități locale. Și aici școlile din județul Olt au o participare foarte bună, iar colaborarea dintre cadrele didactice din județ cu alte cadre didactice din țară și din Europa a atins un nivel nou în ceea ce privește învățarea limbilor străine, utilizarea computerului în actul educațional, creșterea numărului de lecții cu caracter practic și interactiv la multe discipline de studiu în defavoarea celor cu caracter pur teoretic, implementarea unor programe care au condus în multe școli la prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educațional, prevenirea și chiar stoparea fenomenului de bullying, în special cel din mediul virtual.

Fără îndoială că pașii în realizarea acestor obiective sunt foarte dificili și necesită multă implicare din partea cadrelor didactice, în special din partea directorilor de unități de învățământ care trebuie să fie permanent preocupați de îmbunătățirea actului educațional printr-un plan managerial și plan de dezvoltare instituțională bine organizate care să corespundă cerințelor instituționale.

Este de apreciat faptul că numărul școlilor din mediul rural care se implică în promovarea și implementarea proiectelor Erasmus+ este în creștere, reprezentând aproape o treime din numărul total de proiecte din județul Olt, iar interesul este din ce în ce mai crescut. Ca, de altfel, și pentru grădinițe care sunt la început de drum în Erasmus+.

A fost evident faptul că punctele slabe dintr-o analiză SWOT la nivel de unitate de învățământ se pot rezolva printr-o abordare la nivel internațional, prin găsirea unor puncte comune cu școli partenere europene, prin promovarea valorilor naționale și prin abordarea interculturală a obiectivelor proiectelor, prin realizarea unor instrumente de intervenție educaționale moderne.

Un alt aspect important este acela că liceele tehnologice din județul Olt sunt din ce în ce mai interesate de desfășurarea proiectelor Erasmus+ VET care dau posibilitatea elevilor să își îmbunătățească substanțial competențele pentru meseria pe care și-au ales-o prin participarea la stagii de pregătire în țări europene. Și cadrele didactice pot participa la cursuri de formare în domeniu.

Ministerul Educației și ANPCDEFP au lansat concursuri și olimpiade care sunt în strânsă legătură cu proiectele Erasmus+: „Made for Europe” pentru produse obținute în proiectele cu finanțare europeană în care multe școli din județ au obținut premii atât la faza județeană, cât și la cea națională; „Olimpiada națională de argumentare, dezbatere și gândire critică Tinerii dezbat” la care echipajele din județul Olt au venit în ultimii ani cu premii luate faza națională. Și vorbim de echipaje de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Caracal și Colegiul Național „Radu Greceanu”, Slatina; Competiția națională „Școală Europeană” care se adresează școlilor care desfășoară proiecte internaționale și care oferă școlilor câștigătoare o sumă de bani importantă și certificatul și trofeul „Școală europeană” cu valabilitate pe o perioadă de trei ani. Și la acest concurs județul Olt a fost bine reprezentat, Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș și Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina, câștigând trofeul în mai multe ediții.

Toate aceste reușite au în spatele lor eforturi de echipă. Pentru ca o școală să fie performantă, toți cei implicați, elevi, profesori, conducerea școlii și, nu în ultimul rând, părinții, trebuie să lucreze împreună. Iar forurile superioare au un cuvânt greu de spus în educație atunci când se implică și susțin activitățile promovate în foarte multe unități de învățământ. Și când vorbim de performanță, ne referim și la a reuși să preîntâmpini fenomenul de izolare socială și riscul de abandon școlar, să aduci un elev de la nota patru, la succes în cadrul Evaluării Naționale sau Bacalaureatului. Performanță nu înseamnă doar obținerea cât mai multor medii de 10 sau premii la concursuri și olimpiade școlare, ci și cum reușim că facem o echipă din membrii consiliului profesoral, cum reușim să modernizăm procesul instructiv-educativ alături de elevi și părinți.

Cum au făcut școlile din județul Olt să atingă nivelul de care aveau nevoie ca procesul instructiv-educativ să se desfășoare așa cum ni-l dorim cu toții prin intermediul programului Erasmus+? Este o întrebare care are răspuns în rândurile de mai jos, prin intermediul unor exemple concrete.

Prima școală din județul Olt interesată de participarea într-un proiect Comenius din Programul Socrates al Comunității Europene de cooperare în domeniul învățământului, încă de la apariția lansării din perioada 1995-1999, a fost Liceul Teoretic „Petre Pandrea” din Balș, urmat de Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina și apoi de alte școli din județ. Deschiderea pe care a oferit-o proiectele Comenius spre cooperare internațională între unități de învățământ din Europa a fost ceea ce așteptam cu toții, având în vedere că anii ’90 nu cunoșteam Europa decât din filme, reviste și diverse fotografii apărute prin ziare. Nu știam mai nimic despre sistemele de învățământ din Europa sau despre modul în care se desfășura interacțiunea elev-profesor-părinte.

Era perioada în care ne doream cu toții să știm ce înseamnă mijloace de predare-învățare-evaluare moderne, perioada în care mulți români plecau la muncă în străinătate, dar fără să cunoască mai nimic despre țările în care ajungeau, mai ales dacă îi urmau și familiile.

Spre aceste stări de fapte ne-am îndreptat atenția, Liceul Teoretic „Petre Pandrea” reușind să obțină finanțare pentru proiectul „Multiculturalism in Secondary School” în care avea parteneri școli din Bulgaria și Spania, legătura fiind românii și bulgarii care plecau la muncă în Spania. Proiectul oferea informații detaliate despre cultura și civilizația celor trei țări, asemănări și deosebiri, ce trebuie să știm unii despre alții în ceea ce privește educația și modul în care copiii români și bulgari e pot integra în școlile de masă, economia, sistemul politic, interacțiunile în societatea din fiecare țară parteneră.

Multe proiecte Comenius din județul Olt, dar și din țară, au abordat această latură a interculturalității și au agreat ideea că Europa unită înseamnă în primul rând cunoașterea civilizațiilor europene pentru a preveni xenofobia, izolarea socială și a promova respectul reciproc și egalitatea de șanse.

Interesul pentru autoperfecționare a crescut în rândul cadrelor didactice, mulți profesori aplicând pentru burse individuale în instituții de formare în domeniul educației și formării profesionale din Europa. A fost momentul în care în primii ani ai burselor Comenius 2.2.c peste 30 de profesori de diferite discipline de studiu din județul Olt au obținut finanțare pentru a studia în Europa. Mobilitățile pentru cadrele didactice au reprezentat încă un pas în plus în modernizarea educației în școli.

Vom da câteva exemple de proiecte internaționale care pot fi considerate exemple de bună practică pentru că multe școli s-au regăsit în activitățile diseminate de acestea și le-au implementat, adaptându-le nevoilor lor.

Vom începe cu un liceul teoretic și anume Liceul Teoretic „Petre Pandrea”, ca prima școală care a realizat în județul Olt un proiect internațional educațional. Un proiect Comenius de dezvoltare școlară care propunea modernizarea procesului de predare-învățare-evaluare prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale la orele de curs. Coordonat de școala din România, proiectul s-a desfășurat în perioada 2006-2009, „Read, Watch, Listen!” și a avut ca parteneri școli din Spania, Portugalia și Turcia. Grupul țintă a fost reprezentat de elevii cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani. Punctele slabe descoperite în școlile partenere, după o analiză complexă, au fost legate de lipsa utilizării mijloacelor audiovizuale ca sprijin pentru desfășurarea unor lecții în care partea practică să fie predominantă, să îi includă pe elevi în actul de predare a unei lecții. Era o idee ambițioasă pentru că nu multe școli din Europa aveau în dotare prea multe calculatoare sau alte dispozitive și programe care să ajute la dezvoltarea ideii proiectului.

Lucrurile au evoluat în direcția dorită. Profesorii de literatură din țările partenere au dat o temă elevilor, aceea de a ecraniza scene sau chiar în întregime după opere literare. Cele mai bune idei au fost dezvoltate și transformate în materiale didactice auxiliare audio-vizuale. Elevii au fost scenariști, regizori, actori pentru ecranizarea operelor literare studiate în manualele de literatură. Aceste materiale didactice auxiliare, însoțite de planuri de lecție, au fost puse laolaltă într-o pagină web a proiectului ca resurse educaționale deschise care pot fi utilizate de elevi, cadre didactice și alte persoane interesate. De la aceste materiale a apărut și ideea organizării de cursuri de formare pentru profesori în utilizarea multimedia și noilor tehnologii în predarea literaturii și limbilor străine. Ca sustenabilitate, Liceul Teoretic „Petre Pandrea” și-a continuat modernizarea procesului instructiv-educativ prin încheierea unor parteneriate școlare internaționale cu școli din Europa, implementând ideile din proiect și către alte discipline școlare: istorie, geografie, fizică, matematică, biologie.

Începând cu anul 2007, a fost lansat Concursul internațional de materiale didactice auxiliare audio-vizuale „EdFilm” la care au participat peste 30 de unități școlare din țară și străinătate, numărul acestora crescând la următoarele ediții. Concursul promovează utilizarea unor metode moderne de predare-învățare-evaluare în care elevii realizează materiale didactice auxiliare alături de profesorii lor.

Și în mediul rural a sporit interesul pentru modernizarea procesului de predare-învățare, Liceul Tehnologic din comuna Izvoarele, Olt, fiind partener într-un proiect Erasmus+, alături de școli din Turcia, Italia, Norvegia și Republica Macedonia de Nord. Obiectivele proiectului fiind acela ca toate cadrelor didactice și elevii să dobândească abilități și competențe în domeniul TIC, promovarea incluziunii sociale prin utilizarea mediului virtual, crearea spațiului destinat schimbului de experiență și bune practici între cetățenii europeni.

În cadrul mobilităților efectuate, elevii au fost organizați în grupe mixte cu colegii lor din celelalte țări participante și au realizat un dicționar de termeni de bază în limbile vorbite de participanți și prezentări pe tema internetului și a modalităților de prevenire a cyber-bullying-ului.

Liceul Teoretic „Ion Gh. Roșca” din localitatea Osica de Sus este o școală care nu pierde nicio ocazie în a-și îmbunătăți procesul instructiv-educativ prin participarea la proiectele Erasmus+. Astfel, în parteneriat cu școli din Turcia, Italia și Spania școala desfășoară proiectul „Coding Our Future”. Obiectivul principal al proiectului este inițierea în robotică și programare, grupul țintă fiind format din elevi cu vârsta între 10 și 15 ani. Prin implementarea acestui proiect, elevii își vor dezvolta capacitatea de a găsi soluții la probleme pe care le pot întâmpina în viață, de a aborda practici inovatoare în educație, prin sprijinirea învățării prin colaborare și gândire critică. Este promovată consolidarea dialogului intercultural, descoperirea locului programării roboților în studiile STEM, precum și creșterea nivelului de integrare socială a elevilor.

Proiectele Erasmus+ vin și în sprijinul școlilor VET pentru a-i ajuta pe elevii din școlile de profil să își dezvolte abilitățile în meseria pe care și-au ales-o.

Școala Postliceală Sanitară din Slatina participă de câțiva ani la proiectele Erasmus+ chiar dacă școală este relativ nou înființată, în anul 1991. Ultimul proiect finalizat recent, cu titlul „Mobilități europene – Poartă de acces pentru piața muncii a asistenților medicali”, un proiect Erasmus+ KA1 – VET, a avut ca obiectiv general creșterea competențelor profesionale ale elevilor din anul al II-lea și al III-lea, calificarea asistent medical generalist. Participanții și-au desfășurat mobilitățile în cadrul Clinicii Luquelara Los Tulipanes La Chana, Granada, Spania și Spitalului Antonio Cardarellu – ASREM, Campobasso, Italia.

Prin parcurgerea modulelor de practică în unitățile medicale spaniole și italiene, folosind aparatura modernă, lucrând în echipă, participanții și-au dobândit noi abilități practice, și-au dezvoltat  nivelul de cunoaștere și înțelegere a tehnicilor de nursing, iar școala și-a îmbunătățit calitativ procesul de formare a elevilor, creând o forță de muncă competentă și calificată. Elevii și-au dezvoltat și abilități de cooperare în echipă și încrederea în propriile abilități socio-profesionale. Au învățat și lucruri noi despre cultura și tradițiile țărilor care le-au oferit cadrul necesar pentru învățare.

Platforma educațională eTwinning oferă cadrelor didactice un spațiu de colaborare, comunicare, de dezvoltare a unor proiecte educaționale, de împărtășire a experiențelor didactice și este cofinanțat de Erasmus+, Programul european pentru educație, formare, tineret și sport.

Multe școli au început proiectele educaționale de pe această platformă, în timp transformându-le în proiecte Erasmus+, cu implicarea mai multor școli europene.

Un exemplu bun în acest sens este și Școala gimnazială „Ghe. Magheru” din Caracal care desfășoară atât proiecte eTwinning, cât și proiecte Erasmus+.

Din cauza pandemiei de SARS-CoV-2 și a suspendării cursurilor, școala din Caracal a găsit modalitatea de a stârni interesul elevilor pentru științe și a elimina ideea că fizica este doar un șir de numere și definiții. A fost realizat un proiect eTwinning cu șapte școli participante din țară și una din Republica Moldova. În spațiul proiectului elevii au găsit și parcurs într-un ritm adaptat situațiilor concrete, un suport teoretic, sub formă de manual digital, text, imagini dar și video. Experimente cu materiale uzuale, pe care le pot replica acasă, experimente virtuale, videoclipuri științifice etc. Metodele utilizate pun elevul în centrul activității de predare-învățare-evaluare și fac din folosirea tehnologiei un mijloc pentru facilitarea învățării, nu un scop în sine, în „Clasa virtuală de fizică”. Proiectul a fost premiat cu două Certificate Naționale de Calitate. De asemenea, a fost selectat printre cele 30 de proiecte câștigătoare ale concursului „Creatori de educație 2020”, din cadrul proiectului național CRED.

Un drum dificil în scrierea și implementarea unui proiect de partener strategic Erasmus+ este și pentru grădinițe. În județul Olt și acestea au avut câștigat proiecte finanțate din fonduri europene. De exemplu, Grădinița cu Program Prelungit, Scornicești, a desfășurat un proiect Erasmus+, „Small Scientists Across Europe”, în parteneriat cu grădinițe din Portugalia, Estonia, Franța și Turcia.

Proiectul a vizat realizarea de experimente științifice pe patru teme (apă, aer, foc, pământ) efectuate pentru diferite niveluri de dificultate (nivel ușor, mediu, avansat), au fost proiectate și publicate patru cărți cu experimente, patru cărți electronice cu povești despre cele patru elemente, ilustrate de copii, au fost create puzzle-uri interactive. Toate grădinițele partenere au achiziționat kit-uri cu echipamente științifice, cu ajutorul cărora au îmbunătățit Centrul Știință din fiecare grupă de preșcolari. Activitățile au adunat în grupe de lucru profesori, copii, dar și părinții care au lucrat alături de copiii lor pentru îndeplinirea sarcinilor, dar și pentru o mai strânsă legătură cu unitatea de învățământ. Impactul realizat s-a extins și spre comunitatea locală care a observat utilitatea desfășurării de proiecte pentru dezvoltarea copiilor din localitate printr-o colaborare la nivel european.

Inspectoratul Școlar Județean Olt a realizat un plan de activități europene în perioada 2018-2019 care vizează cetățenia europeană și democrația școlară. Planul a început să se dezvolte prin intermediul unui proiect finanțat de SEE, cu fonduri europene nerambursabile. Proiectului cu titlul „Democratic School Culture with Teacher as a Change Agent” a avut ca obiectiv principal întărirea capacității inspectoratului școlar de a introduce și promova instrumentele Consiliului Europei în ceea ce privește cultura democratică școlară și de a susține implementarea practicilor inovative în procesul de predare-învățare evaluare. Șapte inspectori școlari au participat la cursuri de formare la Oslo, Norvegia, în două fluxuri, având ca scop îmbunătățirea tehnicilor de facilitare, noi abilități în ceea ce privește cultură democratică școlară și drepturile omului, rolul profesorului ca agent al schimbării, fiind promovate tehnici de implicare a elevilor în procesul de predare. După cursurile de formare, inspectorii școlari au organizat patru ateliere de lucru la nivelul județului cu directori și responsabili de proiecte educaționale pentru a promova planul de activități ce cuprinde dezvoltarea competențelor menționate. S-au creat echipe de lucru, iar în prezent cinci școli din județ desfășoară proiecte Erasmus+ care au ca obiectiv principal cultura democratică școlară, drepturile omului și prevenirea abandonului școlar prin implicarea elevilor cu risc în procesul de predare.

Programul Erasmus+ începe să devină din ce în ce mai interesant pentru multe școli din județ care, după ce au participat la diverse activități de diseminare și valorizare a activităților proiectelor desfășurate de unele școli, după ce au urmat cursuri de formare pentru scrierea și implementarea proiectelor educaționale, intenționează să depună proiecte Erasmus+ și pentru următoarea perioadă, 2021-2027.

Până acum putem trimite felicitări și încurajări pentru participarea la proiectele educaționale europene școlilor din mediul rural, din localitățile Braneț, Brâncoveni, Găneasa, Izbiceni, Izvoarele, Teslui, Tufeni, Osica de Jos, dar și celor din mediul urban, din Caracal, Corabia, Balș, Scornicești, Slatina.

Exercițiul financiar 2021-2027 al Comisiei Europene pentru Programul Erasmus+ se pare că va aduce noutăți pentru perioada următoare de depunere a proiectelor.

Până acum lucrurile în ceea ce privește interesul pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare europeană cu fonduri comunitare nerambursabile este în creștere în județul nostru, dar și în țară. Un singur lucru, însă, mâhnește cadrele didactice și elevii care lucrează, unii dintre ei, de ani de zile la aceste proiecte: interesul scăzut al televiziunilor, presei scrise și media online pentru ceea ce se întâmplă în cadrul proiectelor Erasmus+. Școlile fac eforturi disperate să ofere mediului educațional, comunităților locale, exemple de bună practică, dar cu greu sunt ascultați. Presa centrală nu dă prea mare importanță eforturilor de acest gen din partea mediului școlar. Trăim cu speranța că într-o zi unii își vor da seama că educația înseamnă mai mult decât procentajul de admiși la Evaluarea Națională și Bacalaureat, mai mult decât câteva acte de violență pe culoarele unor școli, care, din nefericire, nu ar trebui să aibă loc, mai mult decât orice lucru care ține de politică, mai mult decât încercarea de a descoperi decât partea ludică a unor activități în școală. Poate că ar trebui să îi întrebăm pe profesori și pe elevi ce au mai reușit să aducă nou școlilor lor pentru ca școala să fie un mediu primitor, dar în același timp un mediu care te scoate din zona de confort, pentru că școala nu este un teren de joacă.

Articol de Nicolae Loghinaș – Inspector Școlar pentru Proiecte Educaționale,
Inspectoratul Școlar Județean Olt, România