Domnului Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Domnului Ciprian Fartușnic, director al Institutului de Științe ale Educației
La dezbaterea publică organizată în municipiul Focșani au participat peste 100 de părinți, profesori și elevi.
Obiectul dezbaterii a fost analiza variantelor de plan-cadru pentru învățământul gimnazial, astfel cum au fost ele aduse la cunoștința publică de către Minister și CCD București.
Adunarea constituită în dezbaterea publică având acest obiect a hotărât următoarele:

1. Este necesară respectarea recomandărilor Academiei Române cu privire la acest subiect.
2. Păstrarea unui echilibru între monodisciplinaritate și inter- și transdisciplinaritate în cadrul planului-cadru astfel încât identitatea domeniilor fundamentale de cunoaștere să nu fie alterată. Disciplinele Istorie și Geografie să aibă, obligatoriu, câte două ore pe săptămână.
3. Este deosebit de importantă însușirea de către elevii din gimnaziu a valorilor culturii românești și identității naționale și, prin urmare, este necesară menționarea în planul-cadru a unui număr de ore pentru obiectele de studiu Limba română, Istorie, Geografie, Muzică, Religie care să reflecte respectarea principiului prevăzut de art. 3, lit. h din Legea 1/2011. Considerăm că respectarea acestui principiu poate îmbogăți spiritual atât spațiul multicultural european, cât și pe cel românesc.
4. Propunerile de plan-cadru să fie însoțite de clarificări privind implicații la nivel de organizare a timpului școlar, de exemplu comasarea unor module tematice într-un program orar mai flexibil, continuarea activității școlare a elevului cu calupuri mai mari de timp alocate artelor, sportului și programelor alternative de educație poziționate după activitățile preponderent cognitive (astfel școala poate deveni un veritabil centru de educație în comunitate), implicații asupra metodelor de predare care să valorifice noile abordări centrate pe elev, metodele participative, care solicită un alt tip de organizare a orelor, un alt cadru de în­vă­țare de multe ori (formate dife­rite ale sălilor de clasă, laboratoare, ieșirea în cadrul natural etc.).
5. Constatăm că, deși Legea edu­cației naționale a fost promulgată în 2011, totuși ea încă nu este respec­tată (sumele insuficiente alocate învăță­mân­tului, 25% din ore care tre­buie să fie la dispoziția profes­orului etc.). Considerăm că respec­tarea le­gis­lației în vigoare este o condiție obli­ga­­torie care trebuie respectată înainte de regândirea unei alte paradigme educa­ționale.
6. Considerăm că demersurile de consultare și de luare a deciziilor, pre­cum și registrul în care au loc acestea trebuie să promoveze încre­derea în posibilitățile de reformă, angajament din partea celor implicați și susținerea profesorilor și elevilor în asimilarea schimbărilor propuse prin scenarii de implementare (plan de acțiune pentru perioada de implementare), pentru a crea un nivel minim de predictibilitate.
7. Este necesară o reconsiderare a rolului și locului școlii în comunitate și în viața copilului și a familiei prin restructurarea modului de gândire a timpilor școlari, a orarului, a organizării sălilor de clasă, a metodelor și activităților de învățare pe care școala, ca instituție de educație, le propune copilului și, implicit, familiei care susține elevii în efortul lor de învățare și de a face față școlii și cerințelor acesteia.

(Rezoluție adoptată în dezbaterea publică desfășurată în data de 15.02.2016, la inițiativa părinților din județul Vrancea)
COMITETUL DE ORGANIZARE: Dr. Laurențiu TABAN, Av. Ana-Corina SĂCRIERU, Jud. Mariana CROITORU, Prof. Alina MIRICĂ, Prof. Mariana RANETI, Ec. Viorica ȘERBU, Inf. Dănuț CIOLPAN