Învățământul profesional și tehnic (ÎPT) din România nu este lipsit de provocări. Gradul de atractivitate, oferta educațională, conectarea cu piața muncii reprezintă doar câteva dintre subiectele aduse în discuție atunci când este vorba despre ÎPT. Ce rol poate juca programul european Erasmus+?

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a realizat, în 2019, o analiză amplă a învățământului profesional și tehnic din România, la solicitarea CNDIPT – Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic. Ce indică această analiză, pe scurt? Faptul că, în ultimele 3 decenii, s-au propus reforme semnificative. S-a urmărit creșterea calității și a relevanței programelor oferite de ÎPT, astfel încât să corespundă cerințelor de pe piața muncii. Au existat inițiative de formare profesională a cadrelor didactice, dar și de revizuire a planului de învățământ.

Dar, în ciuda diferitelor încercări și a unor progrese înregistrate, agenda este încă nefinalizată. Din mai multe puncte de vedere. De exemplu: rata brută de participare la învățământul liceal a scăzut începând cu anul 2009, ajungând până la 85,3% în 2017-2018; această situație se regăsea aproape în totalitate în li­­ceele tehnologice și în școlile profesionale. Rata abandonului în ÎPT ajunge la 4,3%, față de 3,5% la nivelul învățământului secundar superior în general. 41% dintre elevii cu note sub 6 la Evaluarea Națională ur­mează învățământul liceal, în special filiera tehnolo­gică. Infrastructura educațională din România este deficitară, iar aproximativ 35% din unitățile ÎPT din România nu dispun de ateliere de pregătire practică. În ansamblu, ÎPT este subfinanțat la nivel național.

Există și aspecte pozitive ce merită menționate. Datele indicate în raportul BIRD arată un nivel mai ridicat de participare pe piața forței de muncă în rândul absolvenților ÎPT din România comparativ cu ab­solvenții de învățământ teoretic: absolvenții de liceu din grupa de vârstă 20-34 ani care au un loc de muncă și nu mai studiază înregistrează o performanță mai bună în cazul în care sunt absolvenți ai ÎPT, cu o rată de ocupare de 67,2% în 2017, comparativ cu absolvenții de învățământ teoretic, în cazul cărora rata de ocupare este de 60,8%. Însă, semnalează raportul, există o lipsă semnificativă de forță de muncă și necorelare a competențelor.

Provocările rămân mari. Modificările se petrec greu, iar țintele propuse se ating cu dificultate.

Poate juca Erasmus+ un rol?

Proiectele europene dedicate educației și formării profesionale pot contribui la schimbările dorite la nivel național și european. Prin programul european Erasmus+ organizațiile active în domeniul educației și formării profesionale au șansa de a crește, de a se dezvolta. Persoanele implicate în acest domeniu au șansa să interacționeze și să învețe îm­­preună cu profesioniști din organizații europene, să facă schimburi de bune practici, să aducă în România soluții inovatoare și, astfel, să contribuie la schimbare. Proiectele ­Erasmus+ care se adresează sectorului VET (vocational education and training) sunt concepute pentru a avea un impact pozitiv atât asupra cadrelor didactice, persoanelor aflate în formare inițială, formatorilor și experților, dar și la nivel organizațional, comunitar și al politicilor și practicilor din domeniu.

Prin Erasmus+ pot fi finanțate, în ­prezent, două tipuri de proiecte VET: mobilități și parteneriate pentru cooperare. Dar există, deja, mulți ani de experiență în spate.

România finanțează proiecte euro­pene în domeniul formării profesionale din 1997, de când s-a alăturat programului Leonardo da Vinci. Din anul 2007, proiectele dedicate VET au devenit parte componentă din programul european Învățare pe tot parcursul vieții, care s-a implementat până în 2013. Iar din 2014, acestea se regăsesc în programul european Erasmus+ și se adresează tuturor instituțiilor publice și private care de­­monstrează că derulează activități în do­meniul formării profesionale, precum și celor care activează pe piața muncii.

În 2021 au fost finanțate 217 proiecte VET – 122 de proiecte finanțate pentru organizațiile acreditate (care au acces simplificat la finanțarea Erasmus+), 37 de proiecte de mobilitate pe termen scurt, 37 de parteneriate de cooperare și 21 de parteneriate VET la scară mică. Bugetul total alocat din Erasmus+ pentru domeniul VET în 2021 a fost de 21,2 milioane de euro.

În 2022, bugetul VET din cadrul programului se ridică la peste 22,5 milioane de euro, din care cea mai mare parte (peste 19 milioane de euro) este dedicată proiectelor de mobilitate.

Așadar, poate juca Erasmus+ un rol? O întrebare pentru care am căutat răspuns la câteva instituții de învățământ (o categorie din instituțiile eligibile) care derulează proiecte Erasmus+ în domeniul VET.

Erasmus+ – o cale pentru elevi de a afla ce își doresc în viață

Daniela Ionele este profesor de discipline tehnice la Colegiul Tehnic August Treboniu Laurian din Agnita, instituție care a fost implicată în mai multe pro­iecte europene până în prezent, fiind și acreditată Erasmus+: „Atunci când am pornit pe drumul Erasmus+ a fost cu scopul de a atrage cât mai mulți elevi la școala noastră, de a deveni mai vizibili la nivel local, județean, național și internațional. Am dorit să fim recunoscuți ca fiind o școală care se implică în viitorul copiilor și în educația acestora și, mai mult, am vrut să devenim o școală cu valori europene! Toate aceste dorințe ni s-au îndeplinit! Suntem pe drumul cel bun și cred cu tărie că aceste proiecte sunt acele raze de soare pentru toți elevii și profesorii noștri!“.

Echipa colegiului și-a propus să revoluționeze domeniul stagiilor de practică pentru elevi, iar Erasmus+ joacă un rol important în acest sens. Toate proiectele derulate au contribuit la această viziune. Cel mai mare proiect al colegiului (și, probabil, unul dintre cele mai mari proiecte educaționale de acest gen din județul Sibiu) a fost proiectul „Competențe europene pentru viitor prin stagii de practică în companii europene“, cu o finanțare de peste 160.000 de euro. Proiectul a fost gândit pentru a facilita elevilor trecerea spre piața muncii, după terminarea studiilor. Ce a presupus? 55 de elevi de clasele a X-a și a XI-a au benefi­ciat de stagii de practică de câte 3 săptămâni în Portugalia, Spania și Cipru.

Stagiile s-au întâmplat în mai multe etape. Inițial, 15 elevi din învățământul profesional – calificarea Confecționer produse textile – au fost în Portugalia, în stagii de practică la firme specializate din industria textilă. 6 ore pe zi, sub coordonarea unui tutore din partea firmei și a profesorului însoțitor, tinerii au fost implicați direct în activitatea unor firme de profil din Barcelos, Portugalia. Au urmat alți 20 elevi, de la calificarea Comerț, care au mers într-un stagiu în Spania și, apoi, alți 20, de la calificarea Electronică automatizări, care au fost la stagii în Cipru.

Astfel de experiențe duc spre o concurență benefică între elevi, e de părere Daniela Ionele, coordonatorul proiectului. Toți își doresc să participe la stagii și, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să treacă prin procesul intern de selecție. Ceea ce, indirect, le crește gradul de implicare în activitatea școlară și duce către o reducere a absenteismului și a abandonului școlar. Beneficiile sunt aș­teptate pe termen lung și se vor concretiza pe trei direcții: în dotări mai bune pentru stagiile de practică, în consiliere din partea unor profesioniști de pe piața muncii și în parteneriate cu rezultate mai bune între școală și mediul de afaceri.

„Prin implementarea proiectelor ­Erasmus+ am urmărit realizarea de efecte pozitive la nivelul organizației, al beneficiarilor, precum și al comunităților locale. Schimbările produse sunt vizibile la beneficiari atât la nivel profesional, cât și personal. Un aspect urmărit de noi la nivelul beneficiarilor de proiect Erasmus+ (elevi și profesori) a fost investigarea opiniilor acestora cu privire la impactul pe care proiectele l-au avut asupra lor. 95% dintre beneficiari au dobândit noi competențe profesionale, iar la nivel de dezvoltare personală, aceștia și-au îmbunătățit diferite abilități: comunicarea, socializarea, integrarea, adaptarea, stima de sine.

La început, copiii au fost reținuți, nu știau ce se întâmplă, nu știau cum va fi, însă după primul proiect și după nenumărate diseminări cu părinții, elevii, ca­­drele didactice și comunitatea locală, aceștia au devenit nerăbdători să parti­cipe la selecțiile următoarelor proiecte.

Rezultatele se văd: copii care au fost introvertiți au căpătat încredere și curaj de a se exprima, de a comunica. Aceștia au confirmat că prin aceste proiecte s-au descoperit pe ei, iar stima lor de sine a crescut enorm. Mulți dintre ei au aflat ceea ce își doresc în viață!“ (Daniela Io­­nele, coordonator proiect).

Miruna Covaci-Zăvoi – Responsabil comunicare ANPCDEFP

Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 28-29 – aprilie-mai 2022