Enciclopedia Bucovinei la Rădăuți

4

Prof. Gh. DOLINSKI

Am avut norocul ca să participăm la lansarea „Enciclopediei Bucovinei“ la Muzeul Bucovinei din Suceava. Alături de acea mare de oameni de diferite vârste, am fost și noi, delegația Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. La finalul întâlnirii, cum era și firesc, am stat de vorbă cu doamna dr. Alis Niculică, semnatara acestei realizări de excepție, despre lucrare, dar și pentru a veni la Rădăuți să stea de vorbă cu mai mulți membri ai SCLRB, și nu numai, despre realizarea acestei lucrări monumentale, spunându-ne că are o deosebită stimă pentru rădăuțeni, a acceptat cu plăcere să vină la un  asemenea eveniment. Asta depinde numai de timpul pe care-l are la dispoziție.

Și timp a găsit! M-am bucurat foarte mult când mi-a telefonat întrebându-mă dacă putem organiza întâlnirea într-o anumită zi. Bineînțeles c-am acceptat pe loc ziua și ora propuse.

Pentru a organiza o acțiune model, am apelat la directorii școlilor generale și ai colegiilor  din municipiu. Am primit asigurări că, în funcție de orar, vom avea profesori și elevi din clasele terminale. Așa și a fost. În plus, am apelat la cetățenii orașului, punând afișe cu această manifestare. Am făcut mobilizare prin  membrii CARP „Speranța“, precum și prin cei ai SCLRB. Așa că, la ora stabilită, sala Bibliotecii Municipale „T. Flondor“ era plină la maximum, cele 160 de locuri fiind ocupate în totalitate, în plus mulți stăteau și în picioare. Deci au fost aproximativ 200 de spectatori.

Doamna Angelica  Andronache, directorul bibliotecii, a deschis manifestarea, prezentând-o pe autoarea enciclopediei, vorbind apoi și de importanța apariției acestei lucrări de referință, probabil singura din țară. A precizat apoi și cine va lua cuvântul, pentru a vorbi despre enciclopedie, precum și despre autoarea ei și regretatul Emil Satco,  tatăl autoarei și autor al primei ediții a acestei enciclopedii în două volume.

Am vorbit despre atmosfera în care a fost lansată această lucrare la Suceava, ce cuvinte s-au spus la adresa dr. Alis Niculică și a lui Emil Satco. A fost scoasă în evidență munca titanică pentru stabilirea conținutului acesteia, strângerea materialelor propuse, ordonarea lor, precum și ajutorul care a fost primit din partea unor intelectuali bucovineni. Această lucrare monumentală este absolut necesară să se găsească în fiecare casă din Bucovina. Am amintit și despre „Atlasul etno-lingvistic și confesional al Bucovinei între 1774 și 2002“, lucrare realizată de Constantin Ungureanu și Călin Pantea. De remarcat colaborarea dintre realizatori și oameni de știință de la Cernăuți.

Domnul prof. Petru Bejinariu, încântat de realizarea acestei întâlniri de excepție, onorat fiind de participarea la ea, a arătat: „Lucrarea este mare, vastă, cuprinzătoare și foarte ordonată. Colectivul care-a realizat-o a desfășurat o muncă titanică. I-am cunoscut  foarte bine pe cei doi autori, atât Emil Satco, cât și dr. Alis Niculică, colaborând de foarte mult timp cu ei. În ea veți găsi personalități diferite, oameni care au scris și-au lăsat în urma lor ceva. Aici este scris foarte mult. Interesantă este ordonarea alfabetică. Ea începe cu distinsul dascăl Mircea Aanei de la Putna și se încheie cu un intelectual din Cernăuți, Zybacinsky Orest (1912-1933). În paginile acestei enciclopedii găsești oameni, fapte și locuri.  Merită să studiezi așa o lucrare. Elevilor, și nu numai lor, le spun  că Bucovina este trunchiată, încă nu-i întreagă. Tocmai de aceea trebuie să cunoașteți realitățile Bucovinei și prin această lucrare“, a conchis distinsul intelectual.

Domnul ing. Mircea Irimescu, care a contribuit efectiv la reactivarea SCLRB și a condus-o timp de 22 de ani, a spus, printre altele: „Îmi amintesc de clipele în care, în anul 1990, ajutat de un grup de intelectuali, am făcut acest lucru. Atunci ne-am propus și realizarea unei enciclopedii a Bucovinei, întocmind și un plan al acesteia, plan pe care acum îl consider cam stufos. Atunci, acad. Trebici ne-a atenționat ca Bucovina să fie prezentată unitar. Această enciclopedie rămâne un reper în activitatea noastră. Ea are monumentalitate și rămâne un  progres față de ediția întâi, nu numai prin volumul mare. Este o  sinteză care să fie unică.  Ea este un util instrument de lucru.  Consider că trebuie urmată activitatea.  Susțin și eu că este o lucrare monumentală. Ea este și un omagiu adus acelora care au luptat, au înfăptuit Marea Unire de la 1918 și unii chiar au murit pentru ea. Păcat că astăzi nu ne putem mândri cu asemenea bărbați de stat. Atunci când regretatul reporter Mircea Motrici a realizat un reportaj la Cernăuți, o bătrână l-a rugat să venim cu tătul la Cernăuți. Întrucât dr. Vasile Bodnărescu, avocat și politician bucovinean, a desfășurat o activitate prodigioasă în folosul Marii Uniri, să lămurim autoritățile municipiului Rădăuți să acorde străzii Libertății numele de Dr. Vasile Bodnărescu, nume pe care l-a purtat până la venirea rușilor. Cred că-n ediția viitoare a acestei enciclopedii trebuie să se deschidă și alte capitole. Nu trebuie să uităm că din anul 2013  în partea de nord a Bucovinei istorice se va interzice predarea limbii române“, a încheiat cu amărăciune distinsul intelectual.

Am supus la vot propunerea făcută de domnul ing. Mircea Irimescu ca actualei străzi Libertății să i se restituie numele de Dr. Vasile Bodnărescu și s-a votat în unanimitate pentru acest lucru. Urmează să întocmim adresa către Primăria Municipiului Rădăuți cu această propunere.

Domnul Adrian Șindilaru arată că neamul lui se trage din Boemia, dar după mamă este bucovinean. Tata a luptat în al Doilea Război Mondial, iar el luptă cu arma lui, scrisul.  Are publicate până acum patru cărți, printre care și jurnalul de front al tatălui său. A fost de mai multe ori la Cernăuți și la Chișinău și-a constatat că acolo este mare nevoie de carte în limba română. A scris chiar o carte de poezii, specială pentru copiii de dincolo de graniță. A fost personal în mai multe localități și-a distribuit cunoscătorilor de limba română mai multe cărți, în special copiilor. Pentru ei a scris cartea de poezii „Veniți la mine!“, din care a recitat poezia cu acest titlu, din care am reținut finalul: „Veniți cu toți, copii, la mine/ Și țineți minte, nu uitați,/Voi sunteți ziua cea de mâine/Străjerii munților Carpați!“ A mai recitat poezia „Sunt sufletul tău, Bucovină“, din care am reținut: „Sunt sufletul din sufletul tău/Aici este-a mea rădăcină/Sunt sânge din sângele tău/Și mumă-mi ești, tu, Bucovină!“. Aplauzele prelungite au demonstrat că spectatorii au „gustat“ și aceste poezii. A felicitat autoarea pentru realizarea unui asemenea document pentru Bucovina istorică.

Aceleași cuvinte de apreciere la realizarea enciclopediei a avut și maestrul Emil Ianuș. Și cum cinstește fiecare eveniment cu măcar o epigramă, și de data aceasta ne-a delectat cu una: „La așa Lansări mă-nchin/Și declar că sunt uimit/Ca atunci când Gagarin/A Lansat un satelit“. Și, cum este toamnă, ne-a spus și una de sezon: „Iată, Toamna vine iar/Strugurii s-au copt de-acum/Mustul curge în pahar,/Băutorii curg… pe drum“.

Domnul prof. Mircea Aanei, cunoscut mânuitor al cuvintelor, și realizator de poezie și de proză, a arătat că participă la această lansare cu mare emoție. Este lansarea unei lucrări monumentale. Un omagiu pentru Emil Satco, tatăl lui Alis Niculică, cealaltă autoare a enciclopediei. Consideră că astăzi „este momentul Bucovinei la Rădăuți“. Pentru acest moment a compus o poezie, pe care a citit-o. Am reținut: „Le vom șterge de pe cuget tina/Celor prigoniți, prădați, bătuți/Și-ntr-un glas cu toată Bucovina/Vom vorbi ROMÂNA-N CERNĂUȚI!“

Vădit emoționată, deși nu voia s-o arate, doamna dr. Alis Niculică a arătat: „A fost visul tatălui meu să realizăm și-această nouă ediție în trei volume. Cred că v-ați dat seama de ce cele trei volume sunt realizate în trei culori.  Tata n-a fost mulțumit de prima ediție realizată acum 10 ani. Trebuia terminată urgent în cinstea celor 90 de ani de la Marea Unire. Mi-a lăsat prin testament să  finalizez această ediție.  Voiam s-o termin la pensie, dar a venit Centenarul și n-am mai așteptat. Prin ea i-am cinstit pe toți cei pomeniți. Nu-l pot uita pe soțul meu care m-a ajutat și prin înțelegerea de care a dat dovadă, dar și pe colegii de birou. Am dorit ca o mare parte din tiraj să meargă la Cernăuți, pentru că i-am evocat și pe cernăuțeni.  Pe aici, cu 101 ani în urmă, erau alți oameni, diferiți de noi, cu mare simțire, deși fizic erau ca noi. Nu putem uita cum Sextil Pușcariu a pus la cale tipărirea ziarului Glasul Bucovinei, iar titlul i l-a dat dr. Vasile Bodnărescu, ziar care era condus de preotul Dionisie Bedjan“. În continuare a vorbit despre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, ca și de zilele tulburi din octombrie noiembrie 1918.

A rămas profund impresionată de numărul mare de spectatori, cea ce-i confirmă dragostea și interesul rădăuțenilor pentru cultură, în general, și pentru istoria Bucovinei, în special. Iar noi am răsplătit-o pe autoare  doar cu… un buchet de flori.

Conducerea bibliotecii municipale a amenajat o expoziție de carte scrisă de bucovineni și despre Bucovina, iar la loc de cinste s-au aflat cele trei volume ale „Enciclopediei Bucovinei“, precum și „Atlasul  etnolingvistic și confesional al Bucovinei între 1918 și 2002“. Au fost achiziționate, cu autograful autoarei, câteva seturi din această lucrare, dar n-au ajuns pentru toți autorii, dar în zilele următoare ne vor fi expediate încă șase seturi.