Academia Oamenilor de Ştiinţă din România i-a dedicat şi anul acesta un eveniment special lui Eminescu, cu prilejul comemorării a 128 de ani de la trecerea în nemurire a poetului naţional. În data de 21 iunie 2017, în aula instituţiei, s-a desfăşurat Sesiunea Omagială „Eminescu, omul deplin al culturii române”, ediţia a VII-a, manifestare academică emblematică pentru domeniul eminescologiei, organizată de Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Jurnalism a AOSR. Ediţia din acest an a stat sub semnul „Luceafărului”, în formula generică: „Luceafărul, o ipostază romantică a geniului”. La prezidiul manifestării s-au aflat: gen. (rez.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, preşedintele de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. Angela Botez, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Jurnalism a AOSR, şi IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, publicul fiind compus din cercetători ştiinţifici, cadre didactice universitare, oameni de cultură, studenţi etc.
În cuvântul de deschidere, preşedintele de onoare al AOSR, gen. Vasile Cândea, a vorbit despre valoarea perenă a  operei lui Mihai Eminescu şi despre importanţa ei pentru generaţiile de cititori, pentru cultura românescă şi pentru poporul român. Preşedintele AOSR, profesorul Adrian Badea, de pe poziţia de amfitrion al mani­festării şi de iubitor al poeziei eminesciene, s-a referit la statutul lui Eminescu de mare poet ro­mantic şi de poet universal, prin opera căruia literatura şi cultura română au intrat în universalitate. În cadrul Sesiunii omagiale, au fost prezentate următoarele comunicări ştiinţifice: IPS Teodosie, Luceafărul, în viziune teologică; Angela Botez, Luceafărul, în cărţi şi comentarii; Victor Botez, Eminescu, în viziunea lui Tudor Vianu; Ioan N. Roşca, Gândiri şi imagini cosmologice şi cosmogonice în poemul eminescian Luceafărul; Henrieta Anişoara Şerban, Imaginea Luceafărului ca paradigmă aspiraţională; Dan Riga, Sorin Riga, Lucreţia Brezeanu, Strălucirea Luceafărului. Eminescu în lumina culturii naţionale. O interesantă prezentare cu privire la difuzarea marelui poem eminescian prin intermediul artelor şi al mass-media a făcut Ioan Lazăr: Luceafărul – pe scenă, la microfon, pe micul şi marele ecran. Alte prezentări, care au vizat metamorfozele receptării capodoperei eminesciene în diverse limbaje artistice s-au referit la: Poezia Luceafărul, recitată de mari actori români şi la Luceafărul, în teatru şi film. Conform prof. univ. dr. Angela Botez, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Jurnalism a AOSR, comunicările din cadrul manifestării vor fi incluse într-un volum dedicat Poetului Naţional.
În cadrul sesiunii, gen. (rez.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, preşedintele de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a afirmat: „Am crescut cu Eminescu, iar poeziile lui m-au însoţit pretutindeni în viaţa mea. Opera eminesciană este temelia culturii şi spiritualităţii româneşti, cartea noastră de identitate în concertul global al culturilor şi al identităţilor. Este nu numai semnul identităţii noastre ca naţiune care a dat lumii unul dintre marile ei genii, ci un înalt semn de nobleţe”. Cu acelaşi prilej, prof. univ. dr. Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a declarat: „Eminescu, considerat îndeobşte ultimul mare romantic, este un poet de valoare universală, care a deschis culturii româneşti calea spre universalitate. Valoarea lui, incontestabilă, se consolidează odată cu trecerea timpului, neafectată de niciun cutremur, de nicio tentativă de contestare. Generaţiile de tineri trebuie să fie educate în conştiinţa că fac parte dintr-o naţiune care a dat omenirii, alături de multe alte spirite şi minţi luminate, pe unul dintre cei mai mari poeţi din toate timpurile, care poate fi aşezat într-o galerie ilustră, alături de nume precum: Homer, Dante, Shakespeare, Milton, Goethe, Schiller şi alţii. Ceea ce exprimă potenţialul pe care îl avem ca ţară şi care aşteaptă să se manifeste în plenitudinea lui”.
Biroul de Comunicare şi Relaţii Publice al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România