Născut la 25 septembrie 1920, în comuna  Suceviţa, judeţul Suceava, în familia de agricultori Iustina (născută Cazacu) şi Ioan Vatamaniuc, familie în care s-au născut, au crescut şi s-au format cei cinci copii: Eugenia, Vasile, Trandafir, Viorica şi Dimitrie. Cel mai mic copil din această familie, Dimitrie, a urcat toate treptele cunoaşterii până la gradul de academician.
Dimitrie a urmat şcoala primară în Suceviţa (1927-1935), Şcoala Normală de Învăţători Cernăuţi (1935-1940) şi Liceul Eudoxiu Hurmuzachi Rădăuţi (1940-1943). A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (1943-1947) trecându-şi licenţa în litere şi istorie, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Popovici. În timpul studiilor universitare a fost membru în comitetul de conducere al societăţii studenţeşti bucovinene Junimea. După absolvirea facultăţii, a fost încadrat şi a funcţionat ca profesor la Liceul Andrei Mureşanu din Dej (1947-1953). Din anul 1952 a lucrat ca redactor la Almanahul literar din Cluj, iar din 1956 a fost angajat cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti. A mai lucrat ca cercetător ştiinţific la Muzeul Literaturii Române, lector la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, şef de secţie la Centrul de Informare şi Documentare al Academiei Române, director al Institutului Bucovina al Academiei Române din 1992 şi redactor-şef al revistei Analele Bucovinei.
Şi-a pregătit şi susţinut teza de doctorat cu tema Ioan Popovici Bănăţeanul şi lumea meseriaşilor, în anul 1957, sub conducerea lui George Călinescu.
În prezent face parte din colegiile de redacţie ale revistelor Septentrion, organ al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (Rădăuţi), şi Glasul Bucovinei (Cernăuţi) şi este preşedinte de onoare al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.
În anul 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.    Debutul publicistic l-a avut la Cernăuţi, în anul 1943, în paginile periodicului Bucovina, cu nuvela Între primari. A colaborat la periodicile Academica, Almanahul literar, Bucovina, Bucovina literară, Caietele Mihai Eminescu, Călăuza bibliotecarului, Contemporanul, Convorbiri literare, Făclia, Limbă şi literatură, Literatorul, Luceafărul, Lupta Ardealului, Manuscriptum, Mesager bucovinean, Revista de istorie şi teorie literară, Revista de referate şi recenzii, Steaua, Transilvania, Tribuna, Viaţa Românească. Dimitrie Vatamaniuc este autorul a numeroase studii de istorie şi critică literară şi studii monografice asupra unor mari scriitori români şi în primul rând asupra lui Mihai Eminescu.
În calitate de vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina şi rector al Universităţii Populare Ion Nistor timp de 23 de ani, am avut onoarea şi beneficiul cultural de a colabora cu academicianul Dimitrie Vatamaniuc, o personalitate de mare înălţime cultural-ştiinţifică şi încărcată de calităţi deosebite în spaţiul comunicării şi al apartenenţei la Bucovina.
Opera literară (selecţiuni): I. Popovici – Bănăţeanul, (monografie, 1959); G. Coşbuc. O privire asupra operei literare, 1967; Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut, 1968; Ion Agârbiceanu (monografie, 1970); Ioan Slavici. Opera literară, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Bibibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu şi Ioan Domşa), 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, 1974; Lucian Blaga. Bibibliografie, 1977; Publicistica lui Eminescu, I-II, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele – jurnal al formării intelectuale şi al lărgirii orizontului ştiinţific, laborator de creaţie, instrument de lucru, 1988; Eminescu. Contribuţii documentare, 1993; Eminescu şi Transilvania, 1995; Lucian Blaga. Contribuţii documentare la biografia sa şi a operei, 1998; Caietele lui Eminescu. Mitologie şi document, 1998.
Recunoaşterea activităţii academicianului Dimitrie Vatamaniuc s-a exprimat până în prezent sub formele: cetăţean de onoare al comunei Suceviţa, al municipiului Rădăuţi şi al comunei Şiria (Arad); „Om al Anului“ şi „Diploma de onoare“ din partea „The American Biographical Institute“ (1999 şi 2000); Doctor Honoris Causa al Universităţii Lucian Blaga, din Sibiu; membru de onoare al Academiei Române; Premiul de Excelenţă al Fundaţiei Culturale a Bucovinei (2002); Doctor Honoris Causa al Universităţii Ştefan cel Mare, Suceava (2008) – manifestare desfăşurată în aula Universităţii şi la care am avut onoarea de a participa ca invitat.
„Eminescu aparţine Bucovinei prin străbunii săi, anii şcolarităţii la Cernăuţi şi începuturile sale literare. Bucovina are în Eminescu, pe de altă parte, cel mai consecvent şi strălucit apărător al identităţii sale naţionale, ameninţată grav şi în secolul nostrum.“ (Acad. Dimitrie Vatamaniuc)
 Petru BEJINARIU