România deţine de câteva zile cel mai puternic laser din lume: instalaţia de pe platforma fizicii de la Măgurele a depăşit puterea planificată de 10PW = 10.000.000.000.000.000W = 10 milioane de miliarde Watt. Inteligenţa reverberată din şcoala românească, din cercetarea şi creativitatea atât de mult invocate, deţine de-acum o concretizare de top mondial. Pe măsură sunt perspectivele şi oportunităţile care se deschid atât spre sistemul naţional de educaţie şi cercetare, cât şi spre ştiinţa globală. Mereu cu privirea spre modele de formare şi dezvoltare din sisteme de referinţă din lumea largă, avem acum prin ce să oferim noi înşine un reper, şi încă unul de cel mai înalt nivel cunoscut până în prezent omenirii. Progresul ştiinţei de carte şi al aplicării ei trece la această oră şi prin România.

Încercăm să deslușim din tainele Universului

Cel mai mare laser posibil a fi realizat până azi în lume este rezultatul unei investiţii paneuropene făcute în România: Centrul ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics. Se ridică la valoarea de peste 310 milioane de euro, bani proveniţi din fonduri europene şi din bugetul de stat al României. În esenţă, infrastructura ELI-NP este alcătuită „din două componente: un sistem laser de foarte mare intensitate, cu două braţe laser de 10 PW capabile să atingă intensităţi de ordinul a 1023 W/cm2 şi câmpuri electrice de 1015 V/m; un fascicul γ foarte intens strălucitor, cu E γ până la 19,5 MeV, care este obţinut prin retroîmprăştierea incoerentă Compton a fotonilor dintr-un fascicul laser pe un fascicul foarte strălucitor, intens, de electroni produs de un accelerator clasic“. Activităţile de cercetare specifice se numesc: Sistem laser de mare putere, Fascicul gama de mare intensitate, Fizică nucleară cu laseri de mare putere, Fizică nucleară şi aplicaţii cu fascicule gama de mare intensitate, Fizică fundamentală cu fascicule laser şi gama combinate. Fără a intra neapărat în detalii de manual specializat, este de reţinut explicaţia potrivit căreia „această combinaţie unică de experimente va permite ELI-NP să abordeze un spectru amplu de tematici de cercetare în domeniul fizicii fundamentale, fizicii nucleare şi astrofizicii, precum şi în domeniul ştiinţei materialelor, al managementului materialelor nucleare şi ştiinţelor vieţii“.

În calitate de director al proiectului ELI-NP, acad. Nicolae Victor Zamfir defineşte realizarea ca fiind „a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină“. Simplu spus, continuă profesorul, „cu ajutorul acestui laser putem să creăm fenomene noi, să urmărim comportarea materiei în condiţii extreme, care până acum nu au fost pe Pământ, dar care probabil că în Univers există. Noi încercăm astfel să desluşim unele dintre tainele Universului“. Automatismul de a ne regăsi întruna la coada ierarhiilor a tot ce ţine de ştiinţă şi învăţătură şi, în general, drept „ultimii“ ca ţară (cu echivalenţe obsesive de felul „numai la noi“, „treabă românească“, „trăim în România“ etc.) se vede spulberat. Prin ELI-NP, concurăm pentru supremaţie în performanţă. Profesorul Nicolae Victor Zamfir subliniază: „A fost un vis al cercetătorilor din întreaga lume. Toţi visau să existe un astfel de instrument. În urmă cu zece ani, cea mai mare putere era sub un petawatt. Între timp, domeniul a explodat. A fost o cursă la care au participat multe dintre ţările dezvoltate ale lumii. Există un concurent serios în Coreea de Sud“.

În acelaşi spirit se pronunţă prof. univ. dr. ing. Nicolae Hurduc, ministrul cercetării şi inovării: „Putem spune în momentul de față că la Măgurele avem cel mai puternic laser din lume. Până de curând se bănuia că este posibil să se atingă o asemenea putere, iar astăzi am ajuns să avem, practic, un astfel de dispozitiv. Nu întâmplător, Uniunea Europeană a ales locul de construcţie a acestui laser la Măgurele, cei care lucrează aici având o experiență mare în domeniu, comparabilă cu cea a cercetătorilor din țări foarte dezvoltate în studiul laserelor, cum sunt Franța și Germania“.

Generaţia tânără are aici ce învăţa, are de la cine învăţa

Laserul de la Măgurele, cu întregul univers de oportunităţi pentru cercetare, educaţie, aplicare în producţie, poate să aibă ca rezultat pe plan social inversarea în bună măsură a drumurilor pe care se lansează cu fatalitate atâţia absolvenţi de studii superioare din România. Sigur, laboratoarele, instalaţiile, facilităţile pentru a investiga şi a inova în aria ELI-NP sunt deschise specialiştilor din întreaga lume. Deja sunt angajaţi acolo oameni cu şcoli înalte din mai multe ţări. În egală măsură, centrul actual şi parcul tehnologic cerut cu stringenţă în jurul lui se configurează ca un cadru de atractivitate consi­derabilă pentru conaţionali ai noş­tri aflaţi acum în alte ţări, la stu­dii, în institute de cercetare, în mari companii. Deopotrivă, tineri cu­prinşi la această oră în şcolile din ţară pot găsi în ceea ce generic deja s-a încetăţenit drept cel mai pu­ter­nic laser din lume o sursă de atracţie profesională. Performerii sis­te­mului educaţional românesc au unde să vină, unde să rămână. În acest sens, ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, îşi exprimă optimismul: „Mă bucur pentru generaţia tânără, pentru că are aici cu ce lucra, are aici ce învăţa, are de la cine învăţa. Sunt convinsă că rezultate nu se vor lăsa aşteptate. România, prin intermediul cercetării de aici, va căpăta o altă vizibilitate, va avea o altă producţie ştiinţifică“.

Procese de mii şi milioane de ani, realizabile în câteva zeci de minute

Ministerul Educaţiei Naţionale face, în sinteză, previziunea potrivit căreia, „în afara interesului enorm pe care îl reprezintă pentru cercetarea fundamentală în practic toate domeniile ştiinţei, de la fizică la biologie şi genetică, ELI va genera trei aplicaţii de o importanţă covârşitoare pentru economia naţională şi viaţa socială a oricărei ţări. În ordinea orizontului de timp în care acestea pot fi realizate, ele sunt: instalaţii de maximă eficienţă şi la un cost redus pentru terapie anticancer. Aceste instalaţii vor fi accesibile ca dimensiuni şi mod de operare oricărei unităţi medicale şi nu vor necesita un personal numeros. Utilizarea ELI în medicină va reprezenta a doua revoluţie marcată de laseri în acest domeniu, după folosirea lor ca un nou tip de bisturiu în toate domeniile chirurgiei; realizarea acceleratoarelor de particule tabletop, care vor putea fi folosite inclusiv ca surse de radioizotopi în locul reactoarelor nucleare. De remarcat că folosirea laserilor cu pulsuri de mare intensitate poate reduce de o mie până la zece mii de ori dimensiunile necesare ale acceleratoarelor obişnuite pentru a crea fascicule de particule sau de radiaţie; transmutarea prin iradiere a deşeurilor radioactive de viaţă lungă (mii-milioane de ani) în deşeuri de viaţă scurtă (zeci de minute), permiţând astfel un pas hotărâtor în rezolvarea acestei probleme fundamentale cu care se confruntă industria, medicina şi cercetarea actuală, aplicaţie prevăzută pentru anii 2050“.

F. IONESCU