Foto: Muzeul geologic Național
„Quanta. Călătorie spre începutul timpului” se intitulează expoziția de la Muzeul Geologic Național, component al Institutului Geologic al României, apartenența fiind evidențiată de la început de directorul muzeului, Ramona Bălășcuță, ca sublinierii a orientării muzeului spre cercetare.
Expoziția este realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), în colaborare cu Asociația Zeppelin și cu platforma Modulab. În linii mari, este o contribuție la atragerea copiilor (și numai a lor) către lumea fizicii prin sugestii, cu mijloacele științei, către „începuturile începuturilor” sau, cum spune Eminescu în Scrisoarea I, „Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns…/ Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.”
Publicului îi sunt „arătate” prin mijloace accesibile, interactive, materia invizibilă a universului și modul în care primele microsecunde după Big Bang au modelat realitatea pe care o cunoaștem astăzi. Vizitatorii sunt introduși în universal cercetărilor efectuate la cel mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider – LHC.
Publicului român îi este adusă în față și explicată o parte a ceea ce se petrece la CERN – The European Organization for Nuclear Research, cel mai mare laborator de fizică din lume prin experimentul ALICE – A Large Ion Collider Experiment, la care cercetători din România au o contribuție recunoscută. Obiectivul de mai largă cuprindere, enunțat de prof. univ. dr. ing. Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, este „să conservăm masa de intelectuali de înalt nivel din țară și, dacă se poate, s-o lărgim”.
Dr. Mihai Petrovici, coordonatorul echipei românești de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei participante la experimentul ALICE, evidențiază caracteristicile marilor categorii de cercetători, teoreticieni și experimentaliști: „Teoreticienii au frâu liber. Inventează scenarii de tot felul, sigur pentru că au la bază modele matematice, o întreagă structură, să nu fiu înțeles greșit, Și bazat pe aceste ipoteze care au legătură cât de cât cu realitatea, vin cu niște scenarii. Experimentaliștii trebuie să facă experimente care nu se confirmă, care să susțină scenariile, pentru că noi niciodată nu știm dacă nu există teorii alternative care explică același rezultat experimental. Acum trebuie să vă spun că teoreticienii reali țin contactul cu experimentaliștii. Un teoretician, în afară de cei care fac fizică matematică, care nu-și compară prezicerile cu rezultatele experimentale, după părerea mea, are probleme, ca să nu spun altceva. Totodată, experimentaliștii, ca să-și pună la punct un experiment, trebuie să aibă habar de scenariile teoreticienilor. Nu să pună mâna pe hârtie și creion și să scrie toate formulele, dar trebuie să știe ce se întâmplă în acest segment de activitate, altfel ce îmi propun să măsor?”
Expoziția este deschisă la Muzeul Geologic Național până la 31 octombrie (marți-duminică – 10.00-18.00), după care va fi transpusă și accesibilă, de asemenea, publicului pe platforma fizicii de la Măgurele, cu posibilități extinse de prezentare.
