Elevii români s-au încadrat sub nivelul de referință de bază (nivel II), agreat internațional, la matematică (49%), la științe (44%) și la lectură (42%), potrivit unui raport prezentat Gabriela Noveanu, manager de proiect al România PISA 2022.

Cel mai simplu mod de a face referire la rezultate elevilor din țara noastră, a spus Grabriela Noveanu, este acela de a ne raporta la scoruri. „Scorurile la matematică, științe și lectură au rămas constante față de performanța din 2018 și nivelul lor a fost în termeni numerici de 428. Un alt mod de a ne raporta la aceste rezultate obținute de elevii români în PISA este reprezentat de proporția de elevi care s-au încadrat sub nivelul de referință de bază, nivel II, care este un nivel agreat internațional și reprezintă acel nivel față de care se monitorizează progresul unui sistem. Și aici, ne situăm la 49% la matematică, 44% la științe și 42% la lectură”, a a spus managerul de proiect al România PISA 2022, în cadrul unei dezbateri cu tema Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naționale în domeniul educației, organiozată  de Ministerul Educației, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Școala Națională de Studii Politice și Administrative, potrivit Agrrpres.

În ceea ce privește ponderea elevilor români de încadrare la nivelele de performanță -5 și 6 – stabilite de PISA, doar 4% dintre ei sunt încadrați la aceste nivele.

Decalajul socio-economic este un alt factor important în ceea ce privește rezultatele obținute de elevii români la PISA, 26% din variația performanței elevilor fiind explicabilă prin acest statut.

„Elevi cu același nivel socio-economic au performanțe diferite în România, sub performanța elevilor similari, colegilor lor din țările OECD. Și aceasta este valabil pentru toate zonele respective, excepție făcând zona nivelului socio-economic ridicat. Intensitatea acestei relații ne arată cât de puternic și important este statutul socio-economic, 26% din variația performanței elevilor este explicabilă prin statutul socio-economic, pe când, în 2018, explicația era valabilă numai într-un procent de 19%. Rezultatele PISA ne arată că există o diferență majoră, între 84 de puncte la științe și până la 93 de puncte la lectură, diferență între școlile din rural și urban. Un lucru este foarte important de menționat aici, că pentru toate țările lumii, inclusiv pentru noi, locația școlii, deci mediul de rezidență, reprezintă o variabilă de stratificare și aceasta ne permite să înțelegem că școlile din eșantion sunt reprezentative la nivel național, dar și școlile din urban sunt reprezentative la nivel național, cât și cele în rural”, a mai spus Gabriela Noveanu potrivit sursei citate.