Ziua de 1 ianuarie este îndeobște primită cu bucuria și entuziasmul firesc legate de orice nou început. Debutul lui 2025 are însă și o semnificație aparte, marcând un prag peste care istoricul și profesorul Ioan-Aurel Pop, președintele în exercițiu al Academiei Române, pășește în cel de-al șaptezecilea an al vieții. Pentru studenți, colegi ori parteneri de dialog cultural, colaboratori de dată recentă sau apropiați ai magistrului de decenii, aniversarea nu este doar un prilej de celebrare a scurgerii vremii, ci și de contemplare a profunzimii unei vieți dedicate cunoașterii, educației și slujirii unei căutări oneste a adevărului istoric.

Gânduri de gratitudine se îndreaptă asupra profesorului Ioan-Aurel Pop, alături de vii urări de sănătate și viață lungă, din felurite medii ale comunității academice pentru efortul susținut al acestuia ca mentor, model de integritate și vizionar, un intelectual care continuă să inspire și să insufle dragostea pentru înțelegerea trecutului și valorile umaniste în su­­fletele celor care i-au urmat cursurile sau au avut privilegiul să-i fie aproape în di­verse activități.

Decenii de-a rândul, istoricul oma­giat, atât ca rector al unei mari universități din România, iar acum în calitate de președinte al Academiei, dovedește că excelența savantă poate și trebuie să fie îmbinată cu o profundă responsabilitate față de comunitate. Prin cuvânt scris sau rostit în spațiul public, chemând permanent în ajutor pilda unor fapte și figuri din trecut, profesorul Pop sădește ne­obosit semințele cunoașterii și ale valorilor umaniste în rândul tuturor celor doritori să deslușească sensuri ale lumii în care trăiesc, într-o neîntreruptă pledoarie pentru raționalitate, gândire critică, care combate distorsiunile zămislite de prejudecăți ori ideologii. Angajat în redescoperirea și revitalizarea unui set de valori tradiționale autentice, istoricul angajat percepe avansul în societatea umană drept un fenomen de acumulare și de­cantare fără etape dominate de deconstrucții și scindări. Dincolo de universitate, Ioan-Aurel Pop este un participant activ în dezbaterile contemporane ­despre identitate națională, educație și conservarea patrimoniului cultural. Apărător al valorilor tradiționale, el subliniază necesitatea menținerii unei identități naționale puternice și promovării unei educații bazate pe adevăr istoric.

Traseul ascendent în plan profesional străbătut de Ioan-Aurel Pop se leagă strâns de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, din județul Cluj, el își petrece în fapt copilăria și primele etape de formare la Brașov, fiind absolvent al Liceului Andrei Șaguna (1970-1974). Urmează mai apoi cursurile Facultății de Istorie-Filosofie a universității clujene (1974-1979), susținând în 1989 o teză de doctorat dedicată unui subiect deopotrivă social și juridic, „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI“. Dizertația va fi tipărită în 1991 de editura Dacia, cu titlul Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV-XVI, un elaborat științific de înaltă ținută, apreciat la nivel național prin conferirea premiului „George Barițiu“ al Academiei Române. Retipărit de curând, acest volum reprezintă și acum un etalon de acribie și exigență în tratarea unui episod atât de important din istoria medievală a românilor.

Străbate cu răbdare și sârguință toate treptele parcursului didactic, atât în me­diul liceal (predă istorie la Liceul Industrial nr. 6 din Cluj-Napoca, între 1979 și 1984), cât și în cel universitar: asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferențiar (1992-1996) și profesor (din 1996), în cadrul Facultății de Istorie-Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Vocația de dascăl se exprimă și din­colo de hotarele Românei, a cărei istorie o face cunoscută la Universitatea din Pittsburgh, SUA (1991-1992), la INALCO, Paris (1998), la Universitatea din Trento (2001), la Universitatea Ca’ Foscari din Veneția (2003-2007). Neobosit slujitor al instituțiilor de reprezentare a țării sale, își asumă fără ezitare conducerea unor foruri culturale de prestigiu ca director la Centrul de Studii Transilvane (1993-2018), director al Centrului Cultural Ro­­mân din New York (1994-1995) și al Institutului Cultural Român din Veneția (2003-2007). În spiritul echilibrului, dialogului și promovării valorilor umanist-europene, desfășoară o larg apreciată activitate de rector al Universității Babeș-Bolyai (2012-2020), pentru ca din data de 5 aprilie 2018 să preia prin ale­gere conducerea Academiei Române ca președinte al acesteia (reales la 5 aprilie 2022).

Prea prolifică pentru a fi acum rememorată, prodigioasa activitate a omului de cultură este întregită de prezența în numeroase proiecte și echipe editoriale sau în grupuri de lucru care au generat lucrări de valoare, au inspirat bune practici și au creat emulație. Recunoașterea roadelor trudei și jertfei spre binele cunoașterii istorice și a culturii române a venit în chipul unor ordine și distincții acordate de înalte organisme instituționale din țară și din străinătate, elogii acceptate de fiecare dată de dascăl cu modestie, în numele breslei pe care continuă și acum să o reprezinte cu devotament și mândrie.

Cariera lui Ioan-Aurel Pop este marcată de un angajament neîntrerupt față de cercetarea istorică, o cercetare construită cu migală în jurul interogării izvoarelor și mărturiilor directe. Specializat în perioada medievală, profesorul a adus contribuții fundamentale în studierea formării identității românești și a rolului Transilvaniei în istoria națională. A publicat numeroase lucrări savante (peste 70 de cărți, inclusiv reeditări și traduceri, precum și mai bine de 500 de studii, articole și capitole în volume colective), aplecându-se cu interes sporit asupra structurilor sociale, juridice și politice ale Evului Mediu românesc, asupra dinamicii interetnice și pluri-lingvistice din contextul dezvoltării statale a românilor, fiind deopotrivă un deslușitor nepărtinitor al rolului influențelor externe, atât de complexe, care și-au pus amprenta asupra civilizației din spațiul românesc, într-un areal de întâlnire și întrepătrundere dintre tradițiile răsăritene și cele apusene. Printre coordonatele esențiale ale creației sale intelectual-istoriografice se numără cu certitudine veacul al XV-lea, epocă de exprimare plenară și recunoaștere largă a structurilor românești, context din care se desprinde profilul inconfundabil al familiei Hunedoreștilor – Iancu de Hunedoara și fiul acestuia, Matia.

Pe lângă cercetarea academică, dascălul Ioan-Aurel Pop s-a remarcat ca un neîntrecut mentor, formând generații de studenți cărora le-a insuflat pasiunea pentru istorie și rigoarea necesară studierii vechilor înscrisuri din arhive și biblioteci documentare. Metoda sa de predare, caracterizată prin claritate, entuziasm și capacitatea de a contextualiza evenimente istorice, a transformat disciplina istoriei într-un vast și captivant tablou, din care figuri, destine și evenimente își reclamau permanent perenitatea și dreptul la memorie.

În spiritul acestor idei dominante ale operei istoriografice a medievistului și mentorului Ioan-Aurel Pop – preocuparea pentru mărturiile vechilor cronici și hrisoave păstrătoare ale memoriei trecutului și căutarea acelor întrepătrunderi din experiențele împărtășite de românii din Țara Românească, Moldova și Transilvania – un amplu colectiv de istorici din întreaga țară și din afara hotarelor României, elevi și colaboratori apropiați, și-au reunit forțele și priceperea în descifrarea înțelesurilor trecutului oferindu-i magistrului un cadou-omagiu în chipul unui volum de studii care se străduiește să oglindească teme și subiecte inspirate de Evul Mediu și de cercetarea acestei epoci. Lucrarea colectivă este coordonată de CS I dr. Alexandru Simon și conf. univ. dr. Adinel Ciprian Dincă, fiind un rezultat al efortului depus de Presa Universitară Clujeană, o prestigioasă casă editorială din sfera academică românească. Titlul volumului „Multum laboravistis propter nos et propter bonum pacis et unionis. Episoade și reverberații ale Evului Mediu. Profesorului Ioan-­Aurel Pop, în al șaptezecilea an al vieții“ evocă prin pasajul său latinesc (în traducere românească: „Ați trudit mult din pricina noastră și pentru binele tihnei și bunei înțelegeri“), sub un înveliș metaforic, atât strădania celui omagiat, cât și îndemnul acestuia adresat tuturor, în spiritul unor valori perene, precum mun­ca, pacea și coeziunea. Vârtejul în care este prinsă societatea românească de azi face din cuvintele scrise în secolul al XV-lea de un voievod român cu destin tragic (Basarab al IV-lea Țepeluș) și destinate unor interlocutori din Brașov un mesaj mai actual ca oricând.

În această carte-omagiu sunt cuprinse 34 de texte care reflectă bogăția și diversitatea episoadelor și portretelor protagoniștilor care recompun, fragmentar, devenirea istorică a spațiului românesc, precum și din circumstanțe istorice trasate pe alte coordonate, dintre cele mai diverse.

Prima parte a demersului, intitulată sugestiv Între oameni, reunește într-un prim volum studii dedicate unor perspective micro- și macro-istorice, având în centru destine individuale și de grup, toate analizate în contextul unor momente punctuale și împrejurări limpede profilate. Aceste cercetări originale sunt inspirate de pasiunea profesorului pentru explorarea complexității experiențelor umane din trecut, dovedind o atenție deosebită pentru izvorul istoric, privit critic, în detaliu și nuanță.

Cel de-al doilea volum al lucrării, Între vremuri, propune o incursiune în istoria de durată sau reverberație lungă, adunând analize profunde asupra proceselor istorice extinse și studii istoriografice care reflectă reevaluări contemporane. Aceste texte ilustrează impactul pe care Ioan-Aurel Pop l-a avut asupra înțelegerii trecutului și modul în care a influențat redefinirea abordărilor metodologice și a perspectivelor asupra istoriei. Volumul evocă, manifest sau discret, în diverse momente, pașii pe care istoricul omagiat i-a făcut prin propriile scrieri la inițierea și susținerea unui dialog intelectual de-a lungul unei cariere remarcabile.

Un eveniment academic festiv și emoționant

De un context aparte – o nouă lecție plină de învățăminte a solidarității și aprecierii sincere față de valorile intelectuale autentice din România – s-a bucurat și lansarea oficială a lucrării omagiale pe scurt evocate mai sus.

Universitatea Babeș-Bolyai a fost în seara zilei de 17 ianuarie 2025 gazda unui eveniment deopotrivă festiv și emoționant, dedicat academicianului Ioan-Aurel Pop, cu ocazia împlinirii a șaptezeci de ani de viață. Cadrul omagial a oferit nu doar o scenă de prezentare a volumului Multum laboravistis propter nos et propter bonum pacis et unionis…, cât și un prilej de rememorare a strădaniilor și împlinirilor profesionale ale profesorului Pop, totul în prezența unor apropiați și mai ales a celor care depun eforturi de a-i duce mai departe lecțiile deprinse de-a lungul timpului.

La ceremonie au participat numeroase personalități din mediul academic, cultural și administrativ, printre care ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, rectorul interimar al UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel, primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, precum și decanul Facultății de Istorie și Filosofie, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta. De asemenea, evenimentul a reunit prorectori din actuala și vechea conducere a UBB, membri ai Filialei Cluj a Academiei Române, precum și dintr-un spectru larg al comunității savante clujene, colaboratori, foști colegi și membri ai familiei celui sărbătorit.

Ministrul Educației, Daniel David, a deschis seria discursurilor, subliniind colaborarea bazată pe excelență și meritocrație pe care a avut-o de-a lungul anilor cu cel omagiat. Acesta a evidențiat parcursul profesional și relația sa cu academicianul Pop, fie în împrejurări care i-au regăsit uneori în tabere opuse, fie în momente de colaborare în interesul universității și al țării.

Rectorul interimar al UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel, a rememorat preț de câteva minute relația sa profesională cu acad. Ioan-Aurel Pop, o relație care poartă deja patina a patru decenii, și a evidențiat contribuțiile acestuia la dezvoltarea universității. În semn de recunoaștere, UBB i-a oferit Diploma de Onoare, marcând astfel aprecierea comunității universitare față de realizările sale.

Emil Boc, edil al Municipiului Cluj-Napoca, fost student al profesorului Pop, i-a adus un emoționant omagiu vechiului său dascăl, evocând atât momente din perioada de studiu, cât și colaborările administrative pe care le-au avut ulterior. Acesta i-a adresat urări de sănătate și putere pentru a-și continua activitatea de excepție, evidențiind faptul că acad. Ioan-Aurel Pop este un model de echilibru între vorbă și faptă.

Un moment special al evenimentului a fost oferirea Medaliei UBB, înmânată de ministrul Educației, Daniel David, și de președintele Senatului UBB, prof. univ. dr. Florin Streteanu.

În discursul său de mulțumire, acad. Ioan-Aurel Pop și-a reafirmat atașamentul său profund și necondiționat față de Universitatea Babeș-Bolyai și a încheiat cu îndemnul „Gaudeamus igitur!“, subliniind bucuria și importanța momentului aniversar.

Evenimentul omagial alături de opus-ul care l-a însoțit și completat au adus în prim plan, o dată în plus, profilul academicianului Pop, un savant dedicat fără rezerve descifrării nepărtinitoare a sensurilor trecutului, un mentor și pedagog de excepție, un intelectual public activ, pă­­truns de responsabilitate față de comunitatea pe care permanent o slujește. υ

Cluj-Napoca, 31 ian. 2025

Conf. univ. dr. Adinel Ciprian Dincă – Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Articol publicat în nr. 61-62 al revistei Tribuna Învățământului