Eficientizarea educației online: principii directoare

Parcurgem o perioadă atipică, a cărei dimensiune definitorie o reprezintă impredictibilitatea. Schimbările care o însoțesc ne influențează sever experiențele personale și deopotrivă pe cele profesionale. Instituțiile educaționale au resimțit im­­pactul negativ al acestei crize, prin alterări semnificative la nivelul tuturor palierelor de funcționare. Pentru cadrele didactice din învățământul universitar și cel preuniversitar, transferul activităților educaționale în mediul virtual s-a dovedit a fi mai mult decât o provocare pasageră, el ne-a afectat profund cadența, dar mai ales eficiența activităților. Această realitate însă nu ne-a dezarmat și nici nu ne-a șubrezit motivația pentru a păstra calitatea prestațiilor profesionale. Caracterul său solicitant și impredictibil a fost și continuă să fie un bun prilej pentru a ne testa și valida competențele reziliente, coroborat cu capacitatea noastră de a ne adapta cu succes la contexte noi. Pe de altă parte, ea se constituie într-o probă prin intermediul căreia ne putem verifica utilitatea experienței și a expertizei didactice.

Notă: Acest material a rezultat în urma prelucrării și adaptării la topica revistei Tribuna învățământului a unei secțiuni extrase din Ghidul educației online la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), postat pe pagina centrală a Universității Babeș-Bolyai (vezi: https://news.ubbcluj.ro/ghidul-educatiei-online-la-universitatea-babes-bolyai-din-cluj-napoca-ubb-principii-si-strategii-de-optimizare-a-activitatilor-didactice-in-pandemia-covid-19/).

Marea majoritate a actorilor implicați, direct sau indirect, în procesul educațional (cadre didactice, elevi, părinți etc.) își doresc o reîntoarcere la educația față în față. În plus, mesajele oficiale re­cente sunt în favoarea acestei opțiuni. Cu toate acestea, suntem pe deplin conștienți că situația rămâne incertă. Predictibilitatea privind evoluția crizei Covid-19 este încă redusă în condițile în care asistăm la valuri succesive ale pandemiei, favorizate de diverse mutații ale virusului. În aceste condiții, noi considerăm că este necesară menținerea interesului corpului profesoral pentru a optimiza activitatea didactică desfășurată online. Conștientizând această realitate, întrebarea-cheie căreia trebuie să îi răspundem neîntârziat este următoarea:

Cum trebuie să ne proiectăm și desfășurăm activitățile didactice (predare, evaluare, feedback etc.) în acest context atipic astfel încât să facilităm o educație eficientă? Altfel spus, putem noi oare păstra sau, de ce nu, spori calitatea actului educațional dacă vom continua să ne de­­rulăm activitatea în mediul virtual?

La această întrebare vom căuta răspunsul cel mai potrivit. Adecvanța strategiilor pe care le vom pune în practică de­pinde, în mare măsură, de modul în care le putem particulariza la domeniul fundamental în care activăm, la specificul ciclului educațional căruia ne adresăm și, desigur, la disciplina pe care o predăm. Să nu uităm însă, că întâi de toate e necesară cunoașterea și asumarea unei paradigme psihopedagogice. De altfel, în plan educațional, o abordare corectă pornește în­totdeauna de la o bună cunoaștere a conceptualizărilor psihopedagogice care fundamentează procesul complex al predării-învățării. Conform acestora, independent de modalitatea de livrare a unui conținut informațional (față în față, ­online, blended), de strategiile de predare pentru care optează, respectiv de tipologia metodelor de evaluare utilizate, ca­­drul didactic trebuie să se focalizeze prioritar pe adecvanța și calitatea experiențelor de învățare pe care intenționează să le ofere studenților sau elevilor săi. Mai mult, ceea ce noi cunoaștem astăzi din teoriile neurocognitive care ne elucidează modul în care oamenii învață, dar și din abordările pedagogice moderne ba­zate pe aceste teorii, rămâne la fel de va­­lid și valabil și atunci când utilizăm abordări didactice și instrumente noi, revoluționare, inclusiv cele digitale. Prin ­urmare, dacă se face în continuare apel la tehnolo­gie în predare, pentru a fi convinși că stu­denții/elevii noștri învață corect și ­eficient va trebui să ne asigurăm că știm cum să:

(1) elaborăm un plan instrucțional bine structurat;

(2) stimulăm/favorizăm interacțiunea cu beneficiarii educației (studenți și elevi) și cum să creăm comunități de în­vățare;

(3) susținem persistența în sarcini și motivația studenților/elevilor pentru în­vățare;

(4) elaborăm cele mai eficiente strategii și instrumente de evaluare.

Întâmpinarea acestor cerințe nu va fi un demers dificil dacă deținem și ­operăm cu accepțiuni corecte ale asumpțiilor psihopedagogice care fundamentează procesul de predare-învățare. Cunoscând și respectând aceste asumpții ne va fi relativ ușor să adaptăm activitatea di­dactică la noi contexte educaționale, in­clusiv la predarea-evaluarea online. Iată așadar contextul în care sperăm că su­gestiile pe care noi le vom formula aici își vor proba utilitatea. În acest sens ne pro­punem trei obiective:

a) să atragem atenția asupra unor principii-cheie care fundamentează educația online;

b) să facilităm transferul sau adaptarea strategiilor didactice (de predare, evaluare, feedback etc.) pe care le-am exersat îndelung în predarea față în față, la specificul educației mijlocite de tehnologie;

c) să ghidăm colegii în elaborarea și utilizarea unor noi strategii didactice prin care să particularizăm predarea online la specificul domeniului/disciplinei pe care fiecare o predă.

În acest sens, am asumat să oferim aici câteva recomandări concrete ca so­­luții la spețe particulare ale activităților didactice de proiectare, elaborare și livrare online, dar și ca antidot pentru îngrijorările care ne-au perturbat activitatea în această perioadă nefirească pe care o parcurgem. Mai precis, ne-am propus să atragem atenția asupra câtorva principii de bază care particularizează educația desfășurată cu ajutorul tehnologiei informatice. Le formulăm și le explicităm în secțiunile care urmează.

de Adrian OPRE, Dana OPRE – profesori, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 14-15.

Distribuie acest articol!