Educator în Europa – de la intenție la practică (3)

Tribuna Învățământului29 ianuarie 2023Educația în UE

Încheiem cu articolul de față prezentarea și analizarea comparativă a caracteristicilor profesiei de educator de școală, începute în numerele anterioare al revistei și având la bază raportul Eurydice publicat în 2021 și intitulat „Teachers in Europe: Careers, Development and Well-being“.

Rezumat al articolelor anterioare

În primul articol am identificat o serie de etape în devenirea și consolidarea carierei, de la intenție, la practică și performanță. De asemenea, au fost prezentate, într-o analiză comparativă, caracteristici ale sistemelor educaționale ale țărilor europene precum atractivitatea profesiei, cu o analiză privind echilibrul sau inegalități în raport cu cererea și oferta de locuri de muncă în sistemul educațional, identificarea unor cauze care conduc la dezechilibrul dintre cerere și ofertă, cu o analiză asupra caracteristicii „vârstă medie“ a angajaților din sistem și sub-caracteristica „îmbătrânirea“ populației active în sistemul educațional, respectiv forme de angajare, după tipul contractului individual de muncă (perioadă determinată/nedeterminată), precum și după statutul profesiunii (de exemplu, asimilare cu funcționar public).

Al doilea articol a abordat obligațiile ce decurg din exercitarea profesiei, cu accent pe obligațiile de predare (normă didactică – numărul săptămânal minim de ore de predare/ponderea acestora în total obligații pentru un angajat cu normă întreagă).

Exercițiu de disecție pe timp profesional

În cele ce urmează, continuăm să ne raportăm la concluziile studiului TALIS 2018, citat în raportul Eurydice, prin care s-au sistematizat date colectate la nivelul statelor europene, cu referire la situația cadrelor didactice din învățământul secundar inferior (corespunzător nivelului gimnazial din România). Astfel, completăm analiza anterioară a obligațiilor de predare, comparativ cu alte categorii de activități/timp profesional desfășurat în școală sau în afara școlii.

Reamintim că analiza TALIS se referă la 43 de sisteme educaționale, respondenții chestionarului aplicat fiind profesori cu normă întreagă care predau în învățământul secundar inferior (gimnaziu).

Referitor la categoriile de timp profesional (timp în care profesorul desfășoară activități specifice profesiei), acestea sunt defalcate pe trei categorii:

activități de predare – AP: timp stabilit prin norma didactică;
activități conexe predării – ACP: planificare, proiectare didactică și elaborare a instrumentelor de evaluare, inclusiv analiza rezultatelor obținute de elevi în urma evaluării, elaborare planuri de învățare remedială/aprofundare;
alte categorii de activități ce implică un timp auxiliar, inclusiv de tip administrativ – ACA.

La realizarea analizei statistice, în baza răspunsurilor tuturor, seria statistică a fost împărțită în patru grupe echivalente ca mărime (quartile). Cele patru grupe sunt caracterizate, în principal, prin media – la nivelul sistemelor de educație luate în studiu – numărului săptămânal de ore alocate timpului profesional, rezultând următoarea configurație:

Concluzii/comentarii:

așa cum se va putea observa în statisticile următoare, valorile medii consemnate în tabelul anterior sunt invers proporționale cu dimensiunea temporală a normei de predare (AP) și direct proporționale cu dimensiunea temporală a celorlalte tipuri de activități (ACP și ACA);
valorile medii înregistrate pentru grupele 1 și 2 se situează sub un timp de muncă de 40 de ore/săptămână, iar pentru grupele 3 și 4 valorile exced cele 40 de ore, în cazul grupei 4, chiar cu peste 50%, în acest caz și norma didactică înregistrând o valoare medie mare;
amplitudinea setului de valori este egală cu 39; astfel, timpul profesional raportat la o săptămână de lucru este de aproximativ două ori și jumătate (2,45) mai mare la grupa 4 față de grupa 1;
studiul TALIS consemnează faptul că grupa 1 reprezintă răspunsuri ale profesorilor din sistemele educaționale caracterizate de număr mic de ore aferente timpului profesional, în grupa 4 regăsindu-se acele sisteme caracterizate de număr mare de ore aferente timpului profesional.

Repartizarea orelor asociate timpului profesional pe cele trei categorii definite anterior (AP, ACP, ACA) este evidențiată în continuare pentru fiecare dintre grupe:

Concluzii/comentarii:

peste jumătate din timpul profesional este reprezentat de norma didactică (AP – valoare medie egală cu 15,5 ore/săptămână, reprezentând 58%;
cumulat, timpul alocat orelor de predare și activităților conexe predării reprezintă 78% (AP + ACP = 20,8 ore), reprezentând peste trei pătrimi din timpul profesional, sub o pătrime de timp fiind alocat altor categorii de activități (22%, 6 ore);
relația de ordine a timpilor alocați celor trei categorii de activități este următoarea: ACP < ACA < AP.

Concluzii/comentarii:

peste jumătate din timpul profesional este reprezentat de norma didactică (AP – valoare medie egală cu 19,5 ore/săptămână, reprezentând 51%, față de grupa 1 acest timp crescând ca număr de ore (cu 4 ore), dar diminuându-se ponderea acestuia în total timp profesional (cu 7 procente);
cumulat, timpul alocat orelor de predare și activităților conexe predării reprezintă 75% (AP + ACP = 28,7 ore), reprezentând exact trei pătrimi din timpul profesional, o pătrime de timp fiind alocat altor categorii de activități (25%, 9,5 ore); creșterea în valoare absolută a celor două categorii de timp la grupa 2 față de grupa 1 este cu aproape 8 ore, însă procentual este în scădere cu trei procente, în timp ce categoria ACA este în creștere la grupa 2 față de grupa 1 atât în valori absolute (cu 3,5 ore), cât și în valori relative (cu 3%);
relația de ordine a timpilor alocați celor trei categorii de activități rămâne la fel ca în cazul grupei 1: ACP < ACA < AP.

Concluzii/comentarii:

puțin sub jumătate din timpul profesional este reprezentat de norma didactică (AP – valoare medie egală cu 20,4 ore/săptămână, reprezentând 44%, față de grupele 1 și 2 acest timp crescând ca număr de ore (cu 4,9 ore, față de grupa 1, cu 0,9 ore față de grupa 2), dar diminuându-se ponderea acestuia în total timp profesional (față de grupa 1 cu 14 procente, față de grupa 2 cu 7 procente);
cumulat, timpul alocat orelor de predare și activităților conexe predării reprezintă 73% (AP + ACP = 32,7 ore), coborând sub trei pătrimi din timpul profesional, peste o pătrime de timp fiind alocat altor categorii de activități (29%, 13,2 ore); creșterea în valoare absolută a celor două categorii de timp la grupa 3 față de grupa 1 este cu aproape 12 ore, iar față de grupa 2 cu 4 ore, însă procentual este în scădere față de grupele precedente, în timp ce categoria ACA este în creștere;
relația de ordine a timpilor alocați celor trei categorii de activități rămâne la fel ca în cazul grupelor 1 și 2: ACP < ACA < AP.

Concluzii/comentarii:

puțin peste o treime din timpul profesional este reprezentat de norma didactică (AP – valoare medie egală cu 22,6 ore/săptămână, reprezentând 34%, față de grupele 1, 2 și 3 acest timp crescând ca număr de ore (cu 7,1 ore, față de grupa 1, cu 3,1 ore față de grupa 2, cu 2,2 ore față de grupa 3), dar diminuându-se ponderea acestuia în total timp profesional (față de grupa 1 cu 24 procente, față de grupa 2 cu 17 procente, iar față de grupa 3 cu 10 procente);
cumulat, timpul alocat orelor de predare și activităților conexe predării reprezintă 61% (AP + ACP = 40,4 ore), coborând sub două treimi din timpul profesional, peste o treime de timp fiind alocat altor categorii de activități (39%, 25,4 ore); creșterea în valoare absolută a celor două categorii de timp la grupa 3 față de grupa 1 este cu aproape 20 de ore, față de grupa 2 cu aproape 12 ore, iar față de grupa 3 cu 7,7 ore, însă procentual este în scădere față de grupele precedente, în timp ce categoria ACA este în creștere;
relația de ordine a timpilor alocați celor trei categorii de activități rămâne la fel ca în cazul grupelor 1, 2 și 3: ACP < ACA < AP.

Concluzii/comentarii:

din punct de vedere al valorilor absolute, toate cele trei categorii de activități (AP, ACP și ACA) sunt corelate, din punct de vedere al timpului alocat, cu timpul didactic, în sensul în care creșterea valorilor medii ale timpului profesional este rezultatul creșterii tuturor timpilor parțiali pe cele trei categorii;
din punct de vedere al valorilor relative, AP scade ca pondere în total timp profesional (de la 57% corespunzător grupei 1, până la 35,30% corespunzător grupei 4), o interpretare posibilă asupra acestei situații putând fi faptul că pentru fiecare oră de predare se consumă timpi conecși din ce în ce mai mari pentru ACP (planificare, proiectare, evaluare și notare, planuri remediale/de aprofundare), cu cât norma de predare este mai mare; de altfel, următoarea analiză relevă valorile relative alte celor două categorii de timpi (ACP:AP), după cum se observă în diagrama nr. 1;
se remarcă faptul că, în cazul normelor didactice cu număr mic de ore (15,5 – grupa 1, valoare medie minimă), orei de predare îi corespunde cel mai mic timp conex (ACP), reprezentând un plus de 0,34 ore; în cazul normelor didactice cu număr mare de ore (22,6 – grupa 4, valoare medie maximă), orei de predare îi corespunde cel mai mare timp conex (ACP), reprezentând un plus de 0,79 ore, deci aproape echivalent cu timpul de predare;
o analiză similară privind corelarea dintre AP și ACA este prezentată în diagrama nr. 2;
se remarcă faptul că, în cazul normelor didactice cu număr mic de ore (15,5 – grupa 1, valoare medie minimă), orei de predare îi corespunde cel mai mic timp auxiliar (ACA), reprezentând un plus de 0,39 ore; în cazul normelor didactice cu număr mare de ore (22,6 – grupa 4, valoare medie maximă), orei de predare îi corespunde cel mai mare timp auxiliar (ACA), reprezentând un plus de 1,12 ore, deci mai mult decât timpul de predare;
diagrama nr. 3 prezintă fracțiunile de oră care se adaugă orei de predare, cumulat pentru ACP și ACA;
se remarcă faptul că, în cazul normelor didactice cu număr mic de ore (15,5 – grupa 1, valoare medie minimă), orei de predare îi corespunde cel mai mic timp cumulat, conex și auxiliar (ACP + ACA), reprezentând un plus de 0,73 ore; în cazul normelor didactice cu număr mare de ore (22,6 – grupa 4, valoare medie maximă), orei de predare îi corespunde cel mai mare timp cumulat, conex și auxiliar (ACP + ACA), reprezentând un plus de 1,91 ore, deci aproape dublu față de timpul de predare.