Articolul de față continuă prezentarea și analizarea comparativă a caracteristicilor profesiei de educator de școală, începute în numărul anterior al revistei și având la bază raportul Eurydice publicat în 2021 și intitulat „Teachers in Europe: Careers, Development and Well-being“.

Astfel, după un preambul în care am identificat o serie de etape în devenirea și consolidarea carierei, de la intenție, la practică și performanță, au fost prezentate, într-o analiză comparativă, caracteristicile sistemelor educaționale ale țărilor europene din următoarele perspective:

• atractivitatea profesiei, cu o analiză privind echilibrul sau inegalități în raport cu cererea și oferta de locuri de muncă în sistemul educațional;
• identificarea unor cauze care conduc la dezechilibrul dintre cerere și ofertă, cu o analiză asupra caracteristicii „vârstă medie“ a angajaților din sistem și sub-caracteristica „îmbătrânirea“ populației active în sistemul educațional;
• forme de angajare, după tipul contractului individual de muncă (perioadă determinată/nedeterminată), precum și după statutul profesiunii (de exemplu, asimilare cu funcționar public).

Aspectul pe care îl prezentăm în articolul de față este cel al obligațiilor ce de­­curg din exercitarea profesiei, mai precis din perspectiva obligațiilor de predare (normă didactică – numărul săptămânal minim de ore de predare/ponderea acestora în total obligații pentru un angajat cu normă întreagă) și a altor categorii de activități care completează norma didactică. Ne vom raporta la concluziile studiului TALIS, 2018, citat în raportul Eurydice, prin care s-au sistematizat date colectate la nivelul statelor europene, cu referire la situația cadrelor didactice din învățământul secundar inferior (corespunzător nivelului gimnazial din România).

Analiza TALIS se referă la 43 de sisteme educaționale (reamintim faptul că în state precum Belgia și Marea Britanie coexistă mai multe sisteme educaționale), iar criteriile de studiu sunt următoarele:

• număr minim/maxim de ore de predare;
• numărul de ore pe care un cadru didactic are obligația de a le desfășura în cadrul unităților de învățământ;
• numărul total de ore de lucru, stabilite prin contractele individuale de muncă (CIM).

Referitor la primul criteriu – numărul minim/maxim de ore de predare, raportat la cele 43 de sisteme de educație, obiectivarea acestui criteriu este evidențiată pentru 35 de sisteme. În cadrul acestui criteriu se evidențiază două situații:

• prevederi clare doar asupra minimului de ore din norma de predare;
• prevederi clare asupra minimului și maximului de ore din ora de predare.

Gabriel Vrînceanu – profesor

Articol integral publicat în Tribuna Învățământului nr. 30-31 – iunie / iulie 2022