La vremea bunelor practici etalate mai ales prin slide-uri și a freneziei proiectelor „cu școli din alte țări, pe rând la fiecare” (aducătoare de ieșiri și certificate), două organizații de profesioniști în educație și protecție socială – Federația Internațională a Comunităților Educative Secțiunea România (FICE România) și Israeli Residential Education & Care Association (IRECA/FICE Israel) – conlucrează practic, pentru câștig în cunoaștere aplicată. Se întâmplă asta de 18 ani, prin vizite reciproce de specialiști, fiecare acțiune de acest fel însemnând un demers complex, care include prezentări la fața locului în instituții educaționale și sociale, dialoguri cu beneficiari ai serviciilor, reuniune științifică, deschideri spre continuitate, valorificare practică prin adaptare, precum și conexiuni culturale, instituționale, turistice și mai ales afective. Recent, s-a derulat un nou episod, prin prezența unei delegații românești în Israel.
Practica agricolă ca probă de bacalaureat
A fost o lecție de educație sub semnul a tot ceea ce poate să semnifice familia ca atare, precum și interpretările multiple ale termenului: colectivitatea unui cămin și cea a unei școli (sau, uneori, lipsa lor), permanența unei localități, actualitatea gospodăririi ei, locul și colegii de muncă, armata, țara. Și a mai însemnat, pentru cei care fac educație sau care-i susțin mecanismul la noi, posibilitatea de a vedea, de a compara obiectiv și de a învăța selectiv. Iar prima învățătură (sau ultima, în sensul tăriei a ceea ce rămâne) este că în educația însemnând învățătură de carte și pregătire de viață pe propriile picioare se investește mult și, drept urmare, așteptările sunt mari. Protecția socială destinată copiilor (nu neapărat sub forma a ceea ce înțelegem noi prin asistență) și învățământul funcționează sub o tutelă ministerială unică, a Educației. Bugetul aferent este repartizat instituțional printr-o asociație națională, adăugându-i-se resurse private, donații, susținere din partea autorităților locale.
Școala și munca merg împreună. Așa este, de exemplu, în cam­pusul Ben Shemen. Practica la fermă (câte trei ore, de două ori pe săptămână, la clasele VIII-XII) contează la bacalaureat și la admiterea în facultăți de profil agricol. Școala și campusul, în general, sunt căutate inclusiv pentru că facilitează obținerea permisului de conducere a tractorului și a diplomei de bacalaureat (reușită, 88%) înaintea stagiului militar, după armată susținerea examenului costând foarte mult.
Un alt campus, Horfesh, este un sat într-un sat. Beneficiari sunt copii druzi (3-21 de ani) din Galileea, de pe Înălțimile Golan, de la Muntele Carmel. Sunt 70, în grupe de vreo 12 fiecare, organizate ca niște familii. Grija permanentă a adulților (24 în total – profesori, psihologi, asistenți sociali etc.) este să-i facă să se simtă într-o casă, nu într-un internat. „Religia, onoarea, pământul” sunt valorile care le sunt transmise de adulții din comunitate.
Ofițer de marină, prelucrător prin așchiere, dresor de câini
Școala de ofițeri navali din Acco e definită prin educație la nivel de elită sub o diversitate de aspecte: tutela militară, ținuta și valoarea profe­sorilor și a coman­dan­ților, exigența și inten­sitatea pregătirii, perspec­tiva carierei. Practica elevilor înseamnă instruc­ție pe mare, finalizată cu brevet. Măreția locului și poziția lui în istoria lumii nu copleșesc, ci mobilizează: unul dintre cele mai vechi orașe din lume, pe unde și-au lăsat amprenta arabi, cruciați, otomani și de unde Napoleon a plecat fără victorie. Ca lecție de istorie pe viu (de data aceasta, pentru reprezentanții organizației educaționale FICE România), este singurul oraș din lume declarat integral ca sit UNESCO.
Campusul Manof s-ar zice că se află la extrema cealaltă față de școala viitorilor ofițeri de la Acco: de la elită la recuperare de pe drumuri (frecvent, la propriu). De fapt, e numai dovadă a disponibilităților de cuprindere a unui sistem educațional și social care nu ignoră pe nimeni. Tăria școlii, disciplina, exigența și profesionalismul sunt, în mod specific, la fel de mari. Un han din perioada turcă și un depozit de muniții englez sunt exemple de ceea ce poate să însemne recuperare și adaptare de patrimoniu în scop educațional. Tocmai pentru că beneficiarii sunt tineri (15-17 ani) cu probleme comportamentale (jumătate dintre ei au dosar la poliție), spun profesioniștii locului, cadrul în care sunt recuperați, școlarizați și formați trebuie să fie la nivel înalt de estetică și confort. Și aici pregătirea pentru o muncă utilă este esențială: frizerie, prelucrări prin așchiere, muncă de birou, dresură de câini etc. Funcțio­­nează și legătura cu mediul academic, prin cercetări ale unor universitari din Haifa asupra interacțiunii dintre tineri și câini, și unii, și ceilalți găsindu-se în mod specific în tratament posttraumatic; altfel zis, se ajută unii pe alții în recuperare. Deopotrivă terapie și educație prin îngrijirea unor animale și păsări, de la șarpe și papagal la câine și iguană, se practică în campusul Kiriat Yearim.
„Interni” și „externi”, la un loc în școală
Exemple de integrare socială și educațională în Israel oferă mulțimea de instituții unde se pregătesc la un loc tineri rezidenți în campus și colegi ai lor care vin zilnic numai pentru orele de școală. Așa sunt campusuri precum Mikve Israel Holon, Nahalal, Alonei Itzak. De la Nahalal, perspectiva profesională care adună elevi cu origini în toată lumea este ingineria, într-o universitate renumită pe plan mondial: Haifa. Aspirații de carieră sunt și în agricultură și în zootehnie. Preocupări de formare prin studii și practică în agricultură există și la Alonei. Vița-de-vie, măslinele, papaya sunt branduri cultivate, recoltate, livrate cu ajutorul elevilor. La Ya’adim funcțio-­­ nează un centru cu internat și liceu, pentru formare în IT, coafură, frizerie, cofetărie, îngrijire la cămine și grădinițe. Beneficiare sunt fete cu, vorba uneia dintre gazde, „tot ce vă închipuiți că se întâmplă ca probleme”. Beneficiază de „multă căldură, atenție, adică exact ce le lipsește acasă”. Concomitent, există cursuri de formare continuă în informatică pentru profesori.
O formă de recuperare a unor copii de 6-12 ani cu probleme emoționale, normali din punct de vedere psihic, încât de la clasa a X-a să fie posibilă integrarea lor în licee obișnuite, se regăsește în campusul Ahava. Centrul de urgență Schusterman constituie o altă formă de recuperare specifică, bazată pe practică și învățătură, îmbinate cu terapia.
Cercetări și bune practici în folosul copiilor
Conlucrarea instituțiilor educaționale cu cele ale administrației publice locale și cu Legislativul a fost expusă delegației FICE România cu ocazia întrevederilor desfășurate la Knesset (Parlamentul Israelian) și la primăriile orașelor Nazaret Illit și Kiriat Yam.
Întregul eveniment științific și documentar a fost încununat printr-o nouă ediție a seminarului profesional, găzduit de campusul Havat Hanoar Hatzioni, din Ierusalim. Specialiști israelieni și români au prezentat bune practici și rezultate de cercetare privind rolul familiei și modelul parental, asistența maternală, responsabilitatea părintească, prevenirea faptelor antisociale, raporturile familie-comunitate, educația multiculturală. Președintele FICE Israel, prof. Emmanuel Grupper (vicepreședinte la nivel internațional), a evidențiat colaborarea îndelungată și fructuoasă dintre cele două organizații, în beneficiul educației din ambele țări. La rândul său, prof. Toma Mareș, președintele FICE România, a subliniat valoarea informațiilor acumulate pentru formarea continuă, necesară fiind acum valorificarea cel puțin a câtorva dintre ele.
F.IONESCU