După amânări specifice politicii românești din ultimele decenii, proiectele celor două legi ale educației – care, după cum bine știm deja, sunt emanația proiectului România Educată – au fost, în sfârșit, prezentate în variantă oficială, de ministrul Educației, Ligia Deca. Astfel, după lunga serie de amânări, oficialii vor lua, în sfârșit, decizii majore pentru învățământul românesc. Reamintim că noile legi ale Educației au fost puse în dezbatere publică anul trecut, în plină vacanță de vară, de către ex-ministrul Sorin Cîmpeanu, care a demisionat între timp din cauza acuzațiilor de plagiat. Succesoarea sa, Ligia Deca, cea care s-a ocupat de proiectul România Educată, lansat de Klaus Iohannis încă din primul mandat, a venit cu noi modificări. Proiectele celor două legi ale educației – cea a învățământului preunivesitar și cea a învățământului superior – au fost postate pe site-ul Ministerului Educației. Ministrul Ligia Deca a precizat că nicio modificare la această formă nu se va mai aduce.
Calitatea și echitatea sub semnul întrebării
Cu toate acestea, nemulțumiri, solicitări de schimbare a unui articol de lege sau a altuia, a unei prevederi sau a alteia nu au întârziat să apară, fie din partea elevilor și din partea studenților, fie din partea cadrelor didactice. Nu mai vorbim de lupta politică cu iz populist care se dă pe aceste două proiecte de lege în coaliția de guvernare. „Urmează o dezbatere parlamentară. Îmi doresc și voi fi în Parlament, să apăr aceste forme pe care noi le scoatem în dezbatere“, a spus, pe 27 februarie, ministrul Educației, Ligia Deca, la prezentarea pachetului legislativ. „Mi se pare absolut normal ca prevederile care vizează susținerea elevilor, a carierei didactice, programele naționale care asigură calitatea și echitatea sistemului să rămână și voi lupta pentru ele“, a mai precizat ea. O bună parte a a specialiștilor în educație și a partenerilor în procesul educațional, mai ales în ceea ce privește Legea învățământului preuniversitar, consideră că aceasta este departe de a susține „calitatea și echitatea“ și, mai curând, adâncește inechitățile deja existente în sociatate.
Cele două proiecte de lege au intrat, astfel, în procesul de avizare interministerială la Guvern, iar premierul Nicolae Ciucă s-a declarat optimist în ceea ce privește avizarea, adoptarea în guvern și, apoi, înaintarea Parlamentului spre dezbatere și adoptare.
Dubla admitere la liceu
Legea învățământului preuniversitar conține noutăți care, încă de la bun început, au generat nemulțumire în rândul elevilor și al părinților. Și pentru că vorbeam despre inechitate socială, cea mai cotroversată dintre prevederi este cea a dublei admiteri la liceu. Concret, acestea vor avea dreptul să organizeze examen separat de admitere pentru 60% din locuri, înaintea Evaluării Naționale. Aceasta, potrivit textului de lege, va rămâne așa cum este acum, adică elevii vor susține probele binecunoscute la matematică, limba și literatura română, limba maternă. Apoi, în plus, apare concursul de admitere la liceele unde există concurență, dacă acestea vor să scoată locuri la concurs.
Proiectul de lege precizează că pentru 60% din locurile de la profilurile vizate se poate da concurs, 40% din locuri rămânând pentru repartizarea computerizată. Din aceste 40%, 10% vor fi rezervate elevilor cu cerințe educaționale speciale și elevilor de etnie rromă. Repartizarea computerizată se va face după Evaluarea Națională și după concursul de admitere la liceu.
Important de știut este că, potrivit noii legi, subiectele vor fi standardizate, unice și vor fi elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în conformitate cu programele la nivel gimnazial cu un grad de dificultate, spune textul de lege „adecvat competiției“. Vorbim, deci, despre o selecție, și nu despre un examen sumativ, ca în cazul Evaluării Naționale.
Elevii și părinții nu sunt de acord cu examenul de admitere la liceu și solicită eliminarea acestuia: „Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Părinților solicită eliminarea examenului de admitere la liceu, organizat separat de examenul de Evaluare Națională, din proiectul de lege a învățământului preuniversitar“.
Totodată, cele două organizații semnalează că „Ministerul Educației trebuie să aibă în vedere și caracterul obligatoriu al învățământului liceal din România, motiv pentru care procesul de admitere ar trebui să fie unitar (repartizare computerizată), bazat pe standarde clare de evaluare, care să se desfășoare într-un mod non-competitiv“.
Elevii, prin organizația lor, atrag atenția că „admiterea la liceu, în forma în care este prevăzută în proiectul de lege, va aduce după sine o multitudine de probleme, precum diferențe între elevi, segregare școlară și o probabilitate crescută de repartizare inechitabilă în învățământul liceal“.
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, consideră că că dubla admitere la liceu va alimenta sistemul meditațiilor private și pentru faptul că nu în toate școlile din România profesorii predau la fel de bine și nu toate familiile au posibilitatea de a le plăti meditații copiilor lor: „Am spus de sute de ori, ne dorim cu toții să evaluăm cât mai rotund, dar haideți să asigurăm calitatea actului educațional la nivelul tuturor școlilor. Prin această admitere mărim decalajul dintre rural și urban. Cei buni vor fi și mai buni, dar și epuizați fizic și psihic, cei care mai aveau o brumă de șanse vor fi eliminați total“.
Totuși, elevii și părinții pot sta liniștiți deocamdată, deoarece ministrul Educației a anunțat că examenul de admitere nu va fi pilotat înainte ca el să intre în vigoare, cel mai devreme, în 2027.
Noutăți importante la examenul de Bacalaureat
În ceea ce privește Bacalaureatul, acesta urmează să se diversifice, în funcție de profil. Vom avea și un Bacalaureat tehnologic pe care, de altfel, liceele tehnologice îl solicită de mai multă vreme.
Și acum apare noutatea care, desigur, a generat nemulțumiri. Absolvenții de liceu vor susține nu una, ci două probe de competențe lingvistice – limbă străină 1, limbă străină 2 – „pentru a crește potențialul de angajare și adecvare a absolvenților pentru societatea viitorului“.
„Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil, a spus ministrul Educației, Ligia Deca. Deci, vom avea Bac-ul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun și îl așteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competențe lingvistice: limbă străină 1, limbă străină 2, tocmai pentru a crește potențialul de angajare și adecvarea absolvenților pentru societatea viitorului. Sigur, cele două probe la nivelul de competență diferită în funcție de câtă limbă străină s-a studiat în parcursul de liceu sau de gimnaziu. Ce avem în plus față de formula de acum este o probă așa-zis complementară de competențe de bază care pentru profilul uman va fi la matematică sau științe ale naturii, pentru profilul real o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie, psihologie. Notarea, fiind vorba de competențe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis-respins“.
O altă noutate care a generat valuri de nemulțumiri, constă în aceea că se introduce o probă complementară pentru competențele de bază, lucru pe care nu îl înțeleg nici elevii, nici părinții. Mai exact, elevii care au absolvit profilul uman vor susține o probă suplimentară la matematică sau la științele naturii, iar cei care au absolvit profilul real vor susține o probă suplimentară, la alegere, din disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie sau psihologie. La aceste probe, notarea se va face prin sistemul admis/respins.
Totuși, în sesiunile de vară și de toamnă ale examenului de Bacalaureat absolvenții de liceu vor avea mai puține discipline de susținut, deoarece probele de competențe lingvistice pentru limba străină 1, limba străină 2, competențe digitale și proba de competență suplimentară vor putea fi susținute de către elevi pe parcursul anului școlar.
Noul Bacalaureat se va implementa în 2027, doar după ce vor intra în vigoare noile planuri-cadru și noile programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care va învăța după noile programe începând cu clasa a IX-a din 2023-2024.
Liceele pedagogice nu dispar, dar devin aproape inutile
O noutate intervine și în cazul învățătorilor. Ei nu vor mai fi acceptați în sistem fără studii superioare. Mai mult, potrivit Legii învățământului preuniversitar care se pregătește să ajungă în Parlament spre dezbatere și aprobare, liceele pedagogice nu vor mai pregăti învățători, ci doar educatori-puericultori. Decizia a declanșat un val de proteste și petiții din partea liceelor pedagogice, la nivel național, chiar dacă, niciunde în sistemele de învățământ performante la nivel mondial nu mai există cadre didactice – profesori sau educatori – fără studii superioare.
Așadar, pentru a deveni învățător, absolventul de liceu pedagogic va trebui, potrivit noului text de lege, să urmeze trei ani de facultate. De menționat că, în prezent, există 80.000 de educatori și învățători, la nivel național, dintre aceștia aproximativ 10.000 având doar liceul pedagogic la bază.
Cele 47 de licee pedagogice din țară au căzut de acord ca învățătorii să aibă facultate, cu condiția ca absolvenții lor să aibă posibilitatea să predea în școli până își finalizează studiile superioare.
„Vremurile s-au schimbat, arată prof. dr. Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice. E normal că nu mai putem avea învățători numai cu liceu pedagogic. Și atunci problema se pune cum putem face să păstrăm această resursă umană foarte bine pregătită din liceele pedagogice, în așa fel încât să dăm învățământului superior deja viitori studenți care au pregătire inițială în acest domeniu“.
De altfel, ministrul Educației, Ligia Deca, a spus în mai multe rânduri că este nevoie de această modificare la nivelul învățătorilor pentru că suntem singura țară din UE în care cineva poate ajunge să predea în ciclul primar doar cu liceul pedagogic.
Cercetătorii în domeniul științelor educației sunt de părere că, indiferent de nivelul educațional la care este practicată, cariera didactică impune absolvirea unui program de studii de nivel universitar.
„Dacă vrem să stăm în rândul țărilor civilizate e clar că e nevoie de studii universitare. În orice țară civilizată ne uităm, profesorii, indiferent că sunt la primar sau la liceu, au studii superioare. Și a spune acum că studiile universitare nu sunt destul de bune, e ok, poate că nu sunt, dar trebuie să le facem pe astea mai bune, dar nu să ne întoarcem cu calificarea la liceu“, arată prof. dr. Lucian Ciolan, președintele Asociației Române de Cercetare în Educație și decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, potrivit sursei citate.
Potrivit ultimului raport Eurydice, România este în momentul de față singura țară europeană în care poți deveni învățător doar cu studii liceale. În ceea ce-i privește pe educatori, acestora le sunt suficiente studiile medii în alte cinci țări de pe continent, cu precădere în Est.
Profesorii cercetați pentru comportament violent nu vor mai putea intra la clasă
Noile legi ale educației conțin referiri și la situațiile de violență școlară, inclusiv de bullying. „Ne dorim să întărim responsabilitatea și capacitatea CJRAE și a consilierilor școlari pentru a preveni violența și pentru a asigura asistența necesară celor implicați în diferite incidente violente, atât a agresorilor, cât și a victimelor, sprijin pentru cadrele didactice prin programe de formare, ca să știe cum să se adreseze și cum să prevină astfel de situații, cursuri de educație parentală, va exista Strategia națională pentru educație parentală și aici Ministerul Educației își propune din nou să colaboreze cu alte entități cu responsabilități în acest sens“, a explicat Ligia Deca.
După intrarea în vigoare a pachetului de legi ale educației, cadrele didactice cercetate pentru acte de violență împotriva elevilor nu vor mai putea intra la ore, dar își vor primi salariul. „Având în vedere că există multe situații în care, până la finalizarea cercetării disciplinare, profesorul nu poate fi împiedicat acum, pe baza legii actuale, să intre la clasă, am introdus o prevedere prin care profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai desfășoare activități didactice cu elevii, dar cu păstrarea drepturilor salariale, pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat, constituțional“, a explicat ministrul, care a precizat că profesorii violenți nu mai trebuie să intre în contact cu copiii în comunitatea școlară.
Legea învățământului superior – noutăți și controverse
Proiectul Legii învățământului superior aduce și el câteva noutăți, unele dintre ele criticate în mediul academic. Spre exemplu, faptul că, potrivit textului de lege, mandatele rectorilor sunt limitate în mod clar. Durata unui mandat de rector este de cinci ani, un mandat poate fi înnoit doar o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceeași universitate mai mult de zece ani, indiferent de întreruperile celor două mandate.
De asemenea, în ceea ce privește procedura de acordare, retragere sau anulare a titlului de doctor, aceasta este în total acord cu cadrul legislativ existent și cu deciziile Curții Constituționale a României, care, în 2022, a hotărât că titlul de doctor poate fi anulat doar dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice și că numai o instanță judecătorească poate anula o diplomă de doctor.
„Am considerat că este nevoie să aducem mai multă transparență și să punem mai mult accent pe prevenție. Cum facem asta? Nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor“, a precizat ministrul Educației, Ligia Deca.
Potrivit noului text de lege, tezele vor fi documente publice, înainte de susținerea lor acestea stând 90 de zile într-o platformă publică, pentru ca oricine să le poată consulta și să poată sesiza eventualele abateri de le etica universitară înainte ca teza să fie susținută în comisia respectivă. Universitățile analizează în primă instanță sesizările de plagiat și doar în cazul în care există suspiciuni cu privire la rezoluția dată de către Comisia de Etică a universității, CNATDCU intervine pentru a rezolva contestațiile.
De asemenea, în cazul în care CNATDCU decide că o teză este plagiată, rectorul instituției de învățământ superior care a emis diploma trebuie să meargă în instanță și să ceară anularea titlului sau dacă nu a produs încă efecte juridice, o poate revoca.
Politicienii tot nu vor să ia mâna de pe Educație
Foarte interesant este că, în forma prezentată de Ligia Deca, proiectul Legii învățământului preuniversitar nu mai conține incompatibilitatea directorilor și inspectorilor școlari cu funcțiile de consilier local sau județean, așa cum era prevăzut în varianta inițială. Pe surse s-a aflat că Ligia Deca ar fi cedat presiunilor PSD, care a cerut, în mod expres, eliminarea din proiectul de lege a incompatibilităților amintite.
Precizăm că, în versiunea proiectului Legii învățământului preuniversitar publicată de Ministerul Educației, funcțiile de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar sunt incompatibile cu funcția de președinte sau vicepreședinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, județean/al municipiului București sau național, cu funcția de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte de Consiliu Județean/Consiliul General al Municipiului București și, nu în ultimul rând, cu orice funcție de conducere în organizațiile sindicale, în vreme ce varianta inițială includea și funcțiile de consilier local și județean și nu conținea incompatibilitatea cu orice funcție de conducere în organizațiile sindicale.
Concluzia o poate trage singur oricine. Politicienii pur și simplu nu vor să renunțe la controlul asupra sistemului de învățământ. Deja toți inspectorii școlari generali și adjuncți sunt numiți politic, cu una sau două excepții, sunt lideri locali ai partidelor și au și funcții de consilieri locali sau județeni. Reamintim că potrivit unui sondaj realizat de Europa Liberă, în septembrie 2022, cea mai mare problemă a învățământului românesc era politizarea. Astfel, 64% dintre respondenți au declarat că cea mai mare problemă a învățământului românesc este politizarea excesivă. În lumina acestei realități, cum să citim textul de lege și cum să interpretăm revolta unei părți a politicienilor noștri care critică dur acest flagel și nu de ieri, de azi? „Cel mai grav lucru care se întâmplă în România, pe care ni-l reproșează societatea civilă, cu care presa ne scoate ochii, este politizarea excesivă a sistemului de educație“, spunea deputatul PNL Alina Gorghiu în 2016, când inițiativa ministrului Educației de atunci, Mircea Dumitru, de a genera un examen pentru directorii de școli a căzut în Senat.
De altfel, raportul privind starea învățământului preuniversitar, publicat de Ministerul Educației, arată limpede că politizarea la nivelul funcțiilor de conducere în Educație a devenit un fenomen de o gravitate excepțională care nu mai poate fi ignorat și care a atins cote halucinante în ultimii zece ani.
„O lege a educației este, practic, o operație pe creierul deschis al unei națiuni“
Cum era de așteptat, cu puțin înainte ca pachetul de legi ale educației să intre în dezbaterea Parlamentului, opinii sunt din cele mai diverse. „Cred că, până acum, doamna Ligia Deca a dat dovadă de echilibru și profesionalism. A refuzat să facă show mediatic pe subiecte populiste, de dragul capitalului politic, a reușit, prin dialog, să elimine 98% din defectele proiectelor de lege prezentate public, în 2022, de fostul ministru al Educației și a readus aceste două legi importante pe traseul firesc al României Educate“, este de părere rectorul SNSPA, Remus Pricopie.
Dimpotrivă, expertul în educație Ștefan Vlaston opinează că „legea nu ține cont sau ține prea puțin de cerințele și nevoile societății în actuala etapă de evoluție, de provocările la care trebuie să răspundă societatea: globalizarea, inovarea tehnologică, digitalizarea, mobilitatea persoanelor, ideilor și mărfurilor, direcțiile dezvoltării economiei, apartenența României la comunitatea europeană etc. Toate aceste provocări ar trebui să-și găsească expresia în curriculum, în evaluare, în pregătirea profesorilor, în arhitectura instituțională“.
Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, consideră că legile „au dezamăgit majoritatea actorilor cât de cât competenți sau interesați de reforma educației. În al doilea rând, aceste proiecte au ieșit așa de prost, pentru că în spatele lor este un proiect, România Educată, al președinției care, din păcate, este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar: incompetent“.
Oricum ar fi și indiferent de cât de multe opinii am consulta, acestea tind, în general, spre critică și mai puțin spre laudă, pentru că, întotdeauna, orice schimbare produce teamă și nemulțumiri, iar pachetul legislativ pentru educație, mai ales în ceea ce privește învățământul preuniversitar, conține multe schimbări, nu toate inspirate. Unele, așa cum este cazul Bacalaureatului tehnologic, erau de multă vreme așteptate, altele, așa cum este cazul dublei admiteri la liceu, au generat un val de proteste și s-a cerut retragerea prevederilor în acest sens. Decisive, în momentul acesta, sunt dezbaterile finale din Parlament.
Articol publicat în numărul 39 al revistei Tribuna Învățământului
