Foto: dreamstime

Profesorii din învățământul preuniversitar continuă să își exprime opiniile privind schimbările din noile Legi ale educației. Astfel, reprezentanții profesorilor care predau disciplina Educație tehnologică și aplicații practice și părinții elevilor au eviden­țiat, într-un memoriu, faptul că tehnologia este vitală pentru elevi, având în vedere caracterul practic al acesteia.

Memoriul este o scrisoare deschisă către decidenți, fiind compus din motive suficiente și solide care atestă importanța menținerii disciplinei în trunchiul comun din planul-cadru de la gimnaziu. Redăm, în continuare, conținutul Memoriului.

Suntem reprezentanții profesorilor care predau disciplina Educație tehnologică și aplicații practice în învățământul preuniversitar din România și ai unor pă­­rinți ai elevilor noștri împreună cu care am semnat o petiție online (peste 5.000 de semnatari) pentru menținerea discipli­nei în noul Plan-cadru de învățământ pentru ciclul gimnazial care va fi elaborat în conformitate cu Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar – România Educată.

Art. 62, alineatul (6) prevede „Planurile-cadru ale învățământului primar, secundar inferior și liceal includ «Educația pentru viață» ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, având incluse module adaptate vârstei și nivelului educațional, în concordanță cu profilul absolventului. Disciplina «Educația pentru viață» va include module de educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, educație interculturală și educație pentru cetățenie democratică, egalitate de gen, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă și alte module care pot fi stabilite prin ordin al ministrului Educației. (7) Rezultatele evaluării pentru fiecare modul din cadrul disciplinei școlare «Educație pentru viață» se exprimă prin calificative de tip «Admis»/«Respins»“.

Dintre modulele componente ale noii discipline se numără și Educația tehnologică (numele complet al disciplinei actuale fiind Educație tehnologică și aplicații practice), care la ora actuală este o disciplină de sine stătătoare în trunchiul co­­mun, cu o oră/săptămână.

Vă solicităm sprijinul pentru ca această disciplină să fie studiată în continuare de elevii claselor V-VIII, ea însăși fiind o disciplină care asigură educația pentru viață.

Susținem ca în noul Plan-cadru de învățământ pentru clasele V-VIII, în Trunchiul Comun, să se mențină disciplina Educație tehnologică și aplicații practice cu minim 1 oră/săptămână, aceasta având o importanță majoră în educație și la nivelul tuturor țărilor europene. În acest caz va fi atins în totalitate caracterul practic-aplicativ al disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice la toate clasele V-VIII.

Este o disciplină abordată integrat, are un caracter practic, interdisciplinar, care pune accent pe dezvoltarea laturii aplicative a învățării. Competențele do­­bândite asigură continuitatea formării și consolidării abilităților practice obținute în ciclul primar și facilitează tranziția către învățământul liceal/profesional, dar și o formare pentru viața reală.

Unele module ale noii discipline propuse, Educație pentru viață, sunt de fapt abilități ce se doresc a fi formate la elevi și se formează transversal în cadrul mai multor discipline, inclusiv la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice. Este vorba despre „modulele“ egalitate de gen, gândire critică, dezvoltare personală etc.

Studiul disciplinei Educație tehnolo­gică și abilități practice îl ajută pe elevul de gimnaziu să exploreze meserii, să-și descopere înclinația, chemarea către un anumit domeniu, meserie, activitate și să facă alegeri informate privind propriul parcurs educațional și profesional.

Modulele propuse la noua disciplină se predau, deja, ca teme de studiu la Educație tehnologică și aplicații practice, de mulți ani, în cadrul domeniilor de conținut prevăzute în programa școlară: tehnologii, design, calitate, economie, antreprenoriat, dezvoltare durabilă (stil de via­ță sănătos, mediu curat, influența asupra individului/societății), activități/ocupații/meserii, pe tot parcursul celor 4 ani de studiu.

Modulul Educație pentru mediu se studiază la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice sub formă de teme de studiu, de lecții, în toți cei 4 ani, în cadrul domeniului de conținut „Dezvoltare durabilă – stil de viață sănătos, mediu curat“.

Modulul Educație pentru sănătate îl regăsim în temele studiate în clasa a V-a la Alimentația corectă, teme legate de SSM și PSI în domeniul de conținut „Tehnologii“. În plus, teme de educație pentru sănătate regăsim și la Biologie, și la Consiliere și orientare.

Modulele Educație financiară, Educație antreprenorială, Educație juridică le regăsim ca teme de studiu în domeniul de conținut „Calitate, economie, antreprenoriat“.

Modulele Educație rutieră, Educație civică se regăsesc ca teme de studiu tot la domeniul de conținut „Dezvoltare durabilă“, ca lecții: reguli de circulație pentru pietoni și bicicliști, reguli de comportament în mijloacele de transport în comun, comportamentul în societate, în locuri publice, drepturile și obligațiile consumatorilor ș.a. Teme ce corespund acestor module sunt dezvoltate și la orele de Consiliere și orientare, dar și în cadrul activităților extracurriculare.

Modulul Securitate cibernetică se studiază ca teme în cadrul domeniului de conținut „Tehnologii“, precum și la disciplina Informatică și TIC.

Modulul Educație pentru alimentație sănătoasă se studiază la Educație tehnologică și aplicații practice în clasa a V-a pe tot parcursul anului școlar, în conformitate cu domeniile de conținut. La clasa a V-a, întregul conținut, precum și competențele specifice vizate, sunt orientate spre formarea unui comportament corespunzător alimentației sănătoase și echilibrate.

Celelalte module prevăzute în disciplina Educație pentru viață, cum sunt educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de gen, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală sunt abilități, deprinderi și comportamente pe care le formăm la elevi atât la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice, cât și la alte discipline. La Educație tehnologică și aplicații practice aceste abilități, deprinderi și comportamente le formăm prin parcurgerea unor teme, cum ar fi:

• Tradiții și obiceiuri culinare din diverse țări (clasa a V-a);
• Tradiții, obiceiuri și specific în vestimentația diferitelor popoare (clasa a VI-a, Materiale textile);
• Tehnologii tradiționale de prelucrare a materialelor studiate;
• Design în construcții, în diverse țări.

Pentru a forma la elevi gândirea critică, aceștia sunt îndrumați să se autoevalueze obiectiv în diverse situații: evaluări, lucrări practice, aplicații. De asemenea, elevii sunt formați să își exprime punctele de vedere, în contextul temelor de studiu (de ex.: calitatea serviciilor de alimentație publică, calitatea serviciilor de transport, obligațiile și drepturile consumatorilor, economisirea resurselor etc.).

Pentru a forma la elevi abilități de oratorie, dezbatere, aceștia sunt puși în situația de a prezenta eseuri, referate, proiecte, studii, realizate individual sau în echipă. În plus, sunt supuse dezbaterii diverse teme, subiecte de studiu, probleme. Deoarece în aceste situații de învățare elevii folosesc mult internetul, nu omitem prilejul de a insista asupra siguranței cibernetice.

Disciplina Educație tehnologică și aplicații practice asigură în totalitate în­deplinirea obiectivelor specifice ciclurilor de învățământ, în care se încadrează clasele de gimnaziu: ciclul de dezvoltare (cls. a V-a și a VI-a) și ciclul de observare și orientare (cls. a VII-a și a VIII-a), astfel:

• Dezvoltarea achizițiilor lingvistice prin citirea și înțelegerea textelor cu conținut științific și tehnic.
• Dezvoltă gândirea structurală și competența de a aplica în practică rezolvarea de probleme (de ex.: calcularea necesarului de calorii; calcularea suprafeței unui nivel al unei clădiri, calcularea costurilor unui produs etc.).
• Familiarizează elevul cu abordarea pluridisciplinară a domeniilor cunoașterii – disciplina Educație tehnologică și aplicații practice utilizează noțiuni și informații de la diverse discipline (matematică, fizică, chimie, biologie) pe care le transpune în situații concrete, practice.
• Construiește un set de valori în acord cu societatea: responsabilitatea, cooperarea, toleranța, diligența, respectul și multe altele, valori și comportamente formate la Educație tehnologică și aplicații practice pe tot parcursul celor 4 ani de studiu.
• Încurajează și dezvoltă talentul, imaginația, creativitatea, experiența.
• Formează responsabilitatea pentru propria sănătate și formare prin teme despre alimentația corectă, reguli de circulație, norme de sănătate și securitate în muncă, norme de prevenire și stingere a incendiilor, prin susținerea studiului individual, prin utilizarea la lecții a metodelor moderne, interactive de predare-învățare.
• Formează atitudinea responsabilă față de mediu prin teme legate de impactul tehnologiilor asupra mediului, economisirea resurselor, reciclarea deșeurilor.
• Ajută elevii să își descopere afinitățile și aspirațiile prin diversele teme de studiu și activități practice desfășurate la clasă, prin cunoașterea de către elevi a principalelor domenii de activitate din societatea actuală, mai ales în clasa a VIII-a la capitolul „Domenii ­profesionale“.
• Formează capacitatea de a folosi limbajul de specialitate, punând bazele formării unui limbaj tehnic, atât de necesar în societatea actuală, foarte tehnologizată.
• Dezvoltă gândirea autonomă și responsabilitatea de integrare în mediul social.
• Contribuie la orientarea școlară și profesională a elevilor.

În contextul în care se dorește dezvoltarea învățământului tehnic atât preuniversitar, cât și universitar, prin susținerea liceelor tehnologice și a școlilor profesionale, disciplina Educație tehnologică și aplicații practice este singura disciplină care formează baza necesară elevilor care vor urma învățământul tehnic.

Evaluarea la disciplina Educație tehnologică și aplicații practice se face folosind metode diverse, teste de evaluare (inițiale, formative, sumative), evaluare orală, evaluare prin fișe de aplicații, proiecte, referate, prezentări, lucrări practice, potofolii. Rezultatele evaluărilor sunt exprimate prin note de la 1 la 10. Considerăm că exprimarea unei evaluări doar prin calificarea dihotomică „Admis/Respins“ are efecte negative asupra performanței elevilor, deoarece „încurajează“ elevii să depună doar un efort minim în procesul de învățare, cât să obțină calificativul „Admis“, diminuând interesul pentru propria instruire. Cu o astfel de evaluare, cum se va evidenția elevul care se străduiește pentru note de 9 sau de 10 față de elevul care se mulțumește cu 5, din moment ce ambii elevi vor avea calificativul „Admis“?

Argumentele noastre care susțin menținerea în noul Plan-cadru a disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice cu o oră/săptămână, în Trunchiul comun pentru clasele V-VIII pot fi sintetizate astfel:

1. Potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, se prevede la Art. 68 „(1) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului, la punctul c) fiind menționat competențe de bază de matematică, științe și tehnologie“; Art. 4 „Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile“.

2. Recomandarea Parlamentului Eu­­ropean și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), conturează pentru absolvenții de gimnaziu un profil de formare european, structurat pe opt competențe-cheie care sunt precizate în prezentul proiect de lege la art. 67 (1). Disciplina Educația tehnologică și aplicații practice contribuie la formarea competențelor cheie, astfel:

a) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie:

• proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente;
• manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat;
• aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat.

b) competențe digitale: utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare.

c) competența de a învăța să înveți: aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale.

d) competențe sociale și civice: relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități.

e) competențe spirit de inițiativă și antreprenoriat:

• manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în explorarea unor probleme ale comunității locale;
• aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale;
• identificarea unor parcursuri școlare și profesionale adecvate propriilor interese.

f) competențe de sensibilizare și ex­­primare culturală: realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare.

3. Educație tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală ce nu realizează o profesionalizare timpurie sau o instruire practică, ia în considerare contextul provocărilor din societatea contemporană privind nevoia de creștere a competențelor forței de muncă și a angajabilității, în condiții de competitivitate și dezvoltare durabilă având ca finalitate formarea competențelor generale:

• realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente și valorificarea acestora;
• promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile;
• explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoria în vedere alegerii parcursului școlar și profesional.

4. Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină creativ-aplicativă de concepție europeană, cu aplicații practice, care pune un accent deosebit pe educația pentru calitate. În cadrul orelor, elevii claselor V-VIII vor realiza aplicații practice ușor de pus în practică din diverse domenii de activitate: agricol, textile-­pielărie, alimentație-gastronomie, co­merț, construcții, electroenergetic, transporturi, protecția mediului, prelucrarea lemnului, a metalelor și serviciile asociate acestora.

5. Educația tehnologică și aplicații practice are un caracter interdisciplinar cu următoarele discipline de învățământ: matematică, biologie, geografie, fizică, chimie, istorie, de-a lungul anilor organizându-se lecții interdisciplinare care pregătesc tânăra generație pentru a face față impactului tehnologic asupra societății și asupra mediului. Din acest punct de ve­dere, putem considera că această discipli­nă se apropie de un curriculum integrat. La orele de ETAP aplicăm practic noțiuni studiate și la alte discipline, relevând importanța educației pentru viața reală.

6. Scopul disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice nu se rezumă la realizarea unui produs finit, ci la dezvoltarea mobilității în gândire a elevilor, de a dezvolta puterea de exprimare a minții, curiozitatea, plăcerea și nevoia de a învăța, aptitudinea de a înțelege o problemă tehnologică, de a stimula activitatea gândirii divergente, a responsabilității, de a se an­gaja într-o activitate concretă, de a explora, a cuceri, a construi mediul etc.

7. În organizarea și desfășurarea olimpiadelor județene și naționale la toate clasele V-VIII s-a constatat dorința elevilor de a participa, în număr foarte mare, obținând rezultate foarte bune.

8. Demersul nostru are o largă susținere din partea părinților, a elevilor și a comunităților locale. Ne dorim cabinete dotate cu o bază materială corespunzătoare, iar orele de ETAP să fie predate peste tot de cadre didactice cu specializare corespunzătoare și nu la completare de catedră.

9. Există cadre didactice specializate pe Educație tehnologică și aplicații practice prin cursuri postuniversitare (ingineri, economiști care au cea de-a doua specializare) care sunt pregătiți să-i susțină pe elevii ciclului gimnazial în obținerea competențelor de bază în tehnologie. Marea majoritate a cadrelor didactice care predau disciplina Educație tehnologică și aplicații practice sunt calificate și înalt calificate, absolvenți de studii superioare din domeniul ingineriei, completate cu cursuri postuniversitare de Educație tehnologică, masterate, doctorate, grade di­dactice. Pe lângă acestea, din dorința de perfecționare continuă, profesorii de Educație tehnologică și aplicații practice participă regulat la diverse cursuri de perfecționare (Pașaport pentru catedră, CRED, PROF I, PROF II ș.a), simpozioane, lectorate, proiecte europene de tip Erasmus+, POCU, Comenius, activități de Cerc metodic, schimb de experiență etc. Aceste cadre didactice au pregătire complexă și conform disciplinelor studiate în facultate și în programele de reconversie prin studii postuniversitare, pot preda cea mai mare parte din modulele/temele menționate.

10. Disciplina Educație tehnologică și aplicații practice a avut și are o contribuție importantă la succesul proiectelor eu­­ropene (Comenius, Erasmus+, eTwinning etc.) prin care s-au afirmat sute de școli gimnaziale din România. Totodată, această disciplină are o contribuție importantă în orientarea școlară și profesională a elevilor în contextul dezideratelor proiectului România educată. Este inadmisibil ca în universul tehnologiei actuale aria curriculară „Tehnologii“ să nu aibă ponderea de 10% în învățământul românesc: 2 ore (1 oră de Educație tehnologică și aplicații practice + 1 oră de Informatică și TIC).

11. Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală, nu este învățământ profesional tehnic și nici învățământ teoretico-științific în sens strict, nu se reduce la instruire practică, la inițiere într-un meșteșug tradițional sau într-o profesie modernă, nu face o profesionalizare timpurie, este o formație culturală născută din raportul omului modern cu tehnologia, este chemată să cultive credința în puterea și frumusețea științei și există indiferent de numele ei precizat în curriculum sub di­­ferite denumiri, în planurile de învățământ din multe țări europene (Italia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Germania, Marea Britanie etc.).

12. Educația tehnologică are o relevanță aparte pentru societatea românească și pentru sistemul de învățământ de după 1990, în 1992 fiind cuprinsă în învățământul obligatoriu ca disciplină cu funcție culturală, formativă și orientativă, prevăzută cu câte două ore pe săptămână la clasele V-VIII și pe grupe de câte 12-15 elevi.

În România au avut loc până în prezent 5 conferințe internaționale cu secțiunea Educație tehnologică, 3 conferințe naționale și 8 simpozioane naționale. Începând cu anul 2001, au avut loc 21 de ediții ale Olimpiadei de Educație tehnologică, la toate nivelurile – local, zonal, județean, național –, în care elevii participanți au demonstrat că sunt capabili de performanță, că au dobândit competențe practice de a folosi facilitățile științei și tehnologiei moderne, beneficiind de o pregătire suplimentară.

Vă mulțumim și avem toată încrederea și speranța în dumneavoastră că la prezentul proiect de lege vor fi introduse și votate amendamentele pe care noi, cadrele didactice, le așteptăm în avantajul formării elevilor pentru viață și prin disciplina Educație tehnologică și aplicații practice.

Cu deosebită considerație,

• Prof. ing. grd. I Marinela Mocanu, Școala Gimnazială Aurelian Stanciu, Salcea, jud. Suceava

• Prof. ing. grd. I Adeline Neciu, Colegiul Național Preparandia – Dimitrie Țichindeal, Arad

• Prof. ing. grd. I Daniela Simona Tace, Școala Gimnazială  Horea, Cloaca și Crișan, Brad, jud. Hunedoara

• Prof. ing. grd. I Esmeralda Ghiorghiță, Școala Gimnazială Mihai Viteazul, Brăila

• Prof. ing. grd. I Liliana Bonțidan, Școala Gimnazială
Nr. 1 Dej, jud. Cluj

• Prof. ing. grd. I Ramona Eugenia Popescu, Școala Gimnazială Elena Doamna, Ploiești, jud. Prahova

• Prof. ing. grd. I Loredana Irena Săndulescu, Școala Gimnazială Nicu Albu, Piatra-Neamț, jud. Neamț

August 2022

Articol publicat în revista Tribuna Învățământului nr. 32-33