Educaţia şi competenţa, fundamentale pentru economia viitorului

Importanţa fundamentală a şcolii, a parcurgerii etapelor de educaţie şi formare, precum şi cerinţa recursului la competenţe acumulate şi certificate au reieşit pregnant în evidenţă din dezbaterea „Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea economiei româneşti”, organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti. A fost al doilea eveniment din amplul proiect „Dezbaterile AOSR”, iniţiat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. Formatul este de întâlniri şi discuţii într-o agora a personalităţilor vieţii publice şi academice şi într-un dialog al generaţiilor cuprinzând „responsabili politici, factori de decizie, reprezentanţi ai mediilor academice, profesionale şi educaţionale, oameni de ştiinţă, cercetători, experţi, studenţi, membri ai societăţii civile etc.”, în dialog „pe teme de interes prioritar pentru România de azi şi pentru viitorul ţării”. Iniţiatorii definesc obiectivul proiectului în sensul realizării „unui for academic, ştiinţific, cultural şi civic în cadrul căruia să fie identificate şi promovate soluţii pentru dezvoltarea şi afirmarea României în Uniunea Europeană şi în lume”. Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, în calitate de moderator al reuniunii găzduite de impozanta aulă a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a reamintit că prima dezbatere a ciclului a abordat „identitatea naţională în lumea globalizată”. În contextul temei la zi, sublinierea sa a fost că „IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei, reprezentând un factor-cheie în inovare şi în formarea forţei de muncă”. De la 500.000 de IMM-uri existente în prezent la noi, cu 2.000.000 de angajaţi (jumătate faţă de nivelul din Uniunea Europeană), obiectivul pentru 2020 este de 670.000 de microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii, cu 3.250.000 de salariaţi. Pentru atingerea acestor ţinte, sistemului educaţional îi revine un rol decisiv.
Industria 4.0, un obiectiv major al învăţământului superior
O formă de concretizare a fost expusă de prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, preşedintele Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti: modelul de ultimă oră şi de mare perspectivă pe plan mondial „Industria 4.0”, care „cere oameni tot mai bine formaţi profesional, caracterizaţi în primul rând prin creativitate şi capacitate de inovare, urmate de capacitatea de a transpune în practică cele învăţate”. În acest scop, „Universitatea trece într-o etapă nouă, făcând schimbări în programele de învăţământ, astfel încât să dea oameni bine pregătiţi, competenţi. Specializările lor de tehnician, de informatician, de operator cu sisteme complexe trebuie să se îmbine în echipe interdisciplinare, în cercetare, în producţie”.
Educaţia, între nevoia de reformă şi cea de stabilitate
Oportunităţi guvernamentale pentru programe având ca scop inovarea şi susţinerea afirmării tinerilor în domenii de vârf au fost prezentate de ing. Lucian Şova, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. Una dintre cele mai importante condiţii de reuşită, a apreciat ministrul, o reprezintă „crearea unei imagini de perspectivă”, ca bază a valorificării cunoştinţelor din şcoală şi a experienţei acumulate în practică.
La rândul său, Gabriel Andronache, consilier de stat al prim-ministrului României, a evidenţiat disponibilitatea pe care o dovedesc întreprinderile autohtone în ceea ce priveşte atragerea resursei umane.
Consonant, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ilan Laufer, s-a referit la demersurile active pentru crearea unui cadru legislativ modern şi flexibil de susţinere a iniţiativelor antreprenoriale, prin legi precum cele ale parteneriatului public-privat, prevenirii, lobby-ului.
Poziţionarea domeniului educaţiei „între Scila şi Caribda, adică între nevoia de reformă, de schimbare şi cea de stabilitate, de predictibilitate”, a fost sugerată de prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale. Ca dovadă, a apreciat că legea în domeniu, a cărei modificare se află în pregătire, nu avansează greu, dar necesită fundamentare şi adecvare. Aceasta presupune îmbinarea proiectului în derulare „România Educată”, iniţiat de Administraţia Prezidenţială, cu trecerea la „România Competentă”, adică evoluţia „de la ceea ce ştim la ceea ce ştim să facem”. O cerinţă stringentă, a semnalat secretarul de stat, vizează dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic.
Valorificarea competenţelor cu beneficiu socio-economic a fost reiterată şi de secretarul de stat Ion Ciprian Preda, din Ministerul Cercetării şi Inovării, două imperative pentru materializare identificând în transferul de inovare către sectorul privat şi în recuperarea întârzierilor şi respectarea agendei axelor de finanţare din fonduri europene pentru cercetare. Intervenind, prof. univ. dr. ing. Alexandru Badea a accentuat cât de importantă ar fi unirea cercetării din institute cu cea universitară, pentru că „în universităţi se găsesc foarte mulţi dintre doctorii în ştiinţe, doctoranzii care fac cercetare”.
Rolul de „liant al societăţii industriale” ce revine IMM-urilor şi, implicit, cercetării a fost accentuat şi de secretarul de stat Sterică Fudulea, din Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. În acest sens, el a apreciat rolul educaţional pe care-l deţine programul „Start-up Nation”, adresat tinerilor absolvenţi.
Pe aceeaşi linie, prof. Iulian Creţu, susţinător fervent al valorificării potenţialului creator al tinerilor, a pledat pentru dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural, ca şi pentru adaptarea programelor de învăţământ astfel încât şcoala să-i înveţe pe absolvenţi să aplice efectiv teoriile, studiile, documentaţiile privind eficienţa IMM-urilor. „Înainte de a sprijini IMM-urile, să nu le omorâm!”, a subliniat Alexandru Cumpănaşu, preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, trimiterea fiind către actualele reglementări care, practic, elimină de la licitaţii întreprinderile autohtone.
Imperativul apelului permanent la profesionişti, la oameni cu studii în domeniile asupra cărora se exprimă sau decid, a fost accentuat de Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.
Educaţia financiară s-a regăsit în contextul aprecierilor venite din zona bancară: Doina Topală (CEC Bank), Dragoş Radu Drăghici (Alpha Bank România), Daniel Szekely (Banca Transilvania).
Să fim constructivi în implementarea reglementărilor europene
Prof. univ. dr. Nicolae Dănilă, preşedintele Secţiei Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a AOSR, a detaliat aspecte privind „problematica finanţării economiei naţionale, în special a IMM-urilor, ca pârghie importantă în atragerea de fonduri, în valorificarea cercetării şi inovării”. Abordând raporturile cu mediul bancar şi, în general, situarea în spaţiul UE, profesorul Dănilă a adus în discuţie faptul că „România are un specific local-naţional şi pe această bază ar trebui să fim constructivi în implementarea reglementărilor europene”.
Ambasador prof. univ. dr. Constantin Vlad, membru titular fondator al AOSR, a criticat starea actuală a diplomaţiei economice româneşti, în condiţiile în care aceasta trebuie să reprezinte „avanpostul diplomaţiei unei ţări”.
Prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, a afirmat: „Cultura reprezentativităţii este o problemă majoră. În sectorul antreprenorial, sistemul camerelor de comerţ este singura structură profesionalizată, însă participarea românească la acţiunile de profil este foarte redusă”. Dincolo de aceasta, în ansamblu, a conchis profesorul Dimitriu, „categoric, în România există competenţe”.
F. IONESCU