Aș parafraza spusele lui Einstein care, scoase din context, îl apropie de spiritul mioritic, afirmând că, tocmai, pentru că vine prea curând, trebuie să ne gândim la viitor, în sensul în care nu doar îl așteptăm, nu doar îl previzionăm, ci încercăm să-l și construim. În această perioadă este frecventă reflecția asupra sfârșiturilor și începuturilor, deși totul ține de convenții. Schimbarea produsă de anul calendaristic are un impact concret mai ales în raport cu aspectele financiare (taxe, impozite). Nu același lucru se întâmplă cu trecerea de la un an școlar la altul. În primul rând că, pentru un elev, trecerea este condiționată și cuantificată în rezultate școlare, iar pentru profesor implică atât elemente de continuitate (clase la care a desfășurat și va desfășura activitate didactică), precum și elemente de noutate (noi clase/noi colegi/o nouă organizație). Deși pentru elev schimbarea anului școlar este marcată de o pauză temporală semnificativă – vacanța de vară, pentru profesor este una similară cu schimbarea anului calendaristic, fiind la foc continuu, mai ales dacă profesorul este implicat în comisiile specifice pentru evaluări, examene și concursuri, cu o derulare pe tot parcursul vacanței elevilor.
Numărul revistei care conține articolul de față este primul pe anul 2024 al Tribunei. În acest sens, a vorbi despre reflecție și despre tendințe, chiar dacă nu iese din tipare, este într-un firesc al momentului. Vom debuta cu ceea ce a fost caracteristic anului 2023, din perspectiva domeniului educației pentru România. Ne vom raporta la studiul realizat anual sub egida Comisiei Europene, Education and Training Monitor 2023. (https://education.ec.europa.eu/news/education-and-training-monitor-2023-encouraging-trends-but-challenges-remain)
În cadrul studiului, prima secțiune este dedicată cadrelor didactice, fiind pusă sub lupă profesia. Din acest punct de vedere, procentul profesorilor necalificați este unul destul de redus, fiind cuprins între 1,6-4,2% din totalul cadre didactice cu normă la un anumit nivel de educație (1,6% învățământ primar, 4,2% învățământ profesional, date corespunzătoare anului școlar 2021-2022). Situația calificării cadrelor didactice, la nivel local, are procentaje variate, fiind semnificativ crescute în mediul rural, fiind cauzată și de faptul că, pentru discipline cu număr redus de ore, constituirea unei norme didactice se poate face la mai mult de o unitate de învățământ sau, ca alternativă, prin completarea normei cu ore de alte discipline, în acest caz ca profesor necalificat.
O caracteristică a resursei umane – cadre didactice din învățământul preuniversitar – este îmbătrânirea acesteia, pentru România procentajul fiind sub media europeană (16,9% cadre didactice cu vârste de peste 55 de ani, raportat la anul 2021, față de 25,5% media UE). Situația mai bună a României în raport cu tendința UE este însoțită de provocarea privind actualizarea competențelor profesionale a acestor segmente de vârstă, având în vedere limitele formării inițiale, soluția fiind crearea de oportunități de formare continuă a cadrelor didactice prin proiecte naționale, inclusiv prin mentorat. Pe de altă parte, în pregătirea inițială a viitorilor profesori este prevăzut și programul obligatoriu de masterat didactic, precum și creșterea oportunităților de a finaliza studiile de licență cu mai mult de o specializare înscrisă pe diplomă, dând dreptul de a preda seturi de discipline și, foarte important, facilitând construirea de experiențe de învățare la elevi în contexte inter și transdisciplinare, prin abordări integrate. Schimbările privind formarea inițială sunt însoțite și de cadrul de competențe ale profesorilor, care este prevăzut a fi actualizat din perspectiva noii legi a învățământului, anul 2025 fiind proiecția de aprobare a acestuia.
Anul 2023 a fost unul care a adus creșteri salariale semnificative, într-o medie de 25% a creșterilor și cu procentaje mai mari pentru profesorii debutanți (31,7% creștere salarială). Creșterile salariale au avut la bază și alocarea de sporuri specifice, pentru profesori diriginți, pentru învățământul special, precum și pentru profesori încadrați în zone dezavantajate. Prin proiectele cu finanțare externă (FSE+), dezvoltate de Ministerul Educației, se asigură și primă anuală pentru carieră didactică, măsură cel puțin aplicabilă până în 2027.
Tot 2023 a reprezentat și anul în care s-a adoptat o nouă lege pentru învățământ, atât preuniversitar (Legea nr. 198/2023), cât și universitar (Legea nr. 199/2023). Astfel, pentru învățământul preuniversitar, legea aduce îmbunătățiri privind finanțarea unităților de învățământ, orientând fonduri suplimentare pentru școli defavorizate. În paralel, există prevederi privind completarea normei didactice a profesorilor din unități de învățământ izolate cu alte categorii de activități, facilitând astfel stabilizarea resursei umane și în zonele defavorizate/izolate, inclusiv prin stimulente bănești – prime de instalare substanțiale.
Având în vedere generalizarea învățământului obligatoriu, cu debut în învățământul preșcolar și menținând obligativitatea școlarizării până la finalul liceului, precum și preluarea tuturor responsabilităților privind educația timpurie la nivelul învățământului antepreșcolar de către Ministerul Educației, monitorul UE evidențiază un procentaj de 65,6% de copii cu vârste de 3-6 ani (raportat la anul 2021) care figurau înscriși în grădinițe, procentaj semnificativ coborât sub media UE de 92,5%, în contextul în care ținta UE stabilită pentru nivelul preșcolar fiind de 96%. Cu o tendință de scădere a procentajului (pentru 2022, o diminuare cu 9 puncte procentuale a participării la acest nivel de educație față de 2015). Și din perspectiva acestor niveluri de învățământ (antepreșcolar și preșcolar, asociate educației timpurii), ambele noi legi au prevederi specifice care să asigure o dezvoltare a resursei umane calificate, precum și privind infrastructura aferentă organizării procesului educațional.
Din perspectiva formării de competențe profesionale, studiul UE evidențiază un procentaj de 61,7% (corespunzător anului 2021) de elevi care sunt școlarizați pe trasee ce se finalizează cu certificarea de competențe pentru calificări profesionale de nivel 3 sau 4 (învățământ profesional/liceu), procentajul fiind semnificativ mai mare decât media la nivel UE, de 52,1%. Deși este apreciat procentajul mai ridicat al României față de media UE, se evidențiază faptul că sistemul dual, cu accent pe învățarea la locul de muncă, este mult mai redusă în țară față de media europeană (10% România, 60,1% UE din total absolvenți de formare profesională inițială), procentaj mai redus al României (57,7%) față de UE (79,7%) fiind înregistrat și pentru rata ocupării forței de muncă în rândul absolvenților de programe de formare profesională inițială. Perspectivele legate de domeniul formării profesionale inițiale sunt în relație cu prevederile Legii nr. 198/2023, care extinde sistemul dual la niveluri de calificare superioare (în prezent existând ca sistem doar pentru învățământul profesional, cu obținerea nivelului de calificare 3 CNC), precum și cu o serie de oportunități de finanțare externă (FSE+), care să conducă la implementarea unor proiecte.
Un alt aspect abordat în studiul menționat este cel privind reducerea abandonului școlar și prevenirea părăsirii timpurii a școlii. Studiul relevă că părăsirea timpurie a școlii înregistrează, în România, un procentaj de 15,6% dintre persoanele cu vârste de 18-24 de ani (24,5% în mediul rural, 75% în situația persoanelor de etnie romă), față de o medie UE de 9,6% și o țintă UE stabilită la 9%.
Monitorul UE acordă secțiuni domeniilor de competențe digitale și verzi, aspecte care pentru anul 2023 au fost și în atenția politicilor publice din educație la nivelul României. Astfel, se urmărește asigurarea sprijinului necesar transpunerii în practică a DigComEdu – Cadrul european pentru competențe digitale ale profesionistului din educației, atât din perspectiva formării continue a cadrelor didactice, inclusiv privind pedagogia digitală, cât și din perspectiva dotării unităților de învățământ cu echipamente și laboratoare. De asemenea, a fost aprobată Strategia privind educația pentru mediu și schimbările climatice pentru perioada 2023-2030, inclusiv o metodologie-cadru pentru școli verzi. Începând cu anul școlar 2022-2023, pe parcursul anului școlar este rezervată o săptămână (programul Săptămâna verde) pentru organizarea și desfășurarea de activități educative pentru formarea de competențe verzi.
În ceea ce privește învățământul superior, corelarea unor factori cu efect negativ precum condițiile de acces, de atractivitate, dar și factori externi precum emigrarea, evidențiază un procentaj de 24,7% (corespunzător anului 2022) de absolvenți cu diplomă de studii superioare, față de o medie UE de 42% și o țintă la nivel european de 45%. Tendința ultimilor ani este de scădere a procentajului, un factor fiind și cel al promovabilității reduse a examenului de Bacalaureat, date corespunzătoare anului 2023 relevând că procentajul de promovabilitate a examenului este situat la 73,3% din total înscriși, fiind mai redus (56,6%) în cazul absolvenților filierei tehnologice. Deși intenția exprimată de continuare a studiilor după promovarea examenului de Bacalaureat este majoritară, este înregistrat un procentaj semnificativ al abandonului după/în primul an de studii superioare, de 48% (corespunzător anului 2015).
O parte a studiului la care ne-am raportat este dedicată învățării adulților, ca proces continuu, pe tot parcursul vieții, prin care se urmărește dezvoltarea, actualizarea și activarea competențelor. Din această perspectivă, deși procentajul persoanelor adulte din România (25-64 de ani) care au participat la programe/activități cu scop educativ/de formare este în creștere (1% în 2020, 5,4% în 2022), față de media UE, de 11,9%, România se situează semnificativ sub aceasta, situația generând un impact negativ la nivelul economiei, cu deficite de forță de muncă pentru anumite domenii profesionale.
Referitor la tendințele pentru anul 2024, introducând în motorul de căutare Google expresia „trends in education 2024“, acesta returnează în 0,41 secunde aproximativ 197 de milioane de link-uri. Dintre toate rezultatele returnate, pentru a încheia articolul de față, dar și pentru a face legătura cu alt articol publicat de Forbes și citat în 2023 în revista noastră, vom face referire la tendințele anului 2024 pentru învățământul superior. Astfel, Michael Horn, Senior Contributor la Forbes, relevă în articolul său din 02.01.2024, intitulat 4 Disruptive Trends For Higher Ed In 2024 (https://www.forbes.com/sites/michaelhorn/2024/01/02/four-disruptive-trends-for-higher-ed-in-2024/?sh=4f82e0d245f1), 4 tendințe pentru acest an din perspectiva învățământului superior, aplicat la SUA:
- închiderea/fuzionarea multor instituții de învățământ superior, în special ca urmare a dimunării sprijinului financiar din partea statului (guvernul federal); de asemenea, pentru a se menține pe piața furnizorilor de educație, două treimi dintre instituții trebuie să-și schimbe modelele de afaceri pentru a supraviețui și a se dezvolta; deși contexte diferite, este de analizat dacă tendința de fuzionare poate fi luată în considerare și pentru alte sisteme de învățământ, precum și la alte niveluri, aceasta permițând punerea la comun a resurselor pentru a găsi o soluție de continuitate;
- învățarea online/hibrid va continua să reprezinte o opțiune pentru programe de formare din partea studenților/adulților (70% dintre studenți au urmat cel puțin un curs online în 2020-2021), dar nivelul cererii va fi în scădere; de asemenea, înscrierea în instituțiile de învățământ superior acreditate a scăzut, în ansamblu, în timp ce înscrierea în programele online a continuat să crească; așa cum am punctat în articolele anterioare, accesibilizarea formării prin mediul online, precum și pragmatismul și varietatea ofertelor de formare, la care se adaugă toate avantajele educației de tip non-formal, inclusiv posibilitatea de a forma și dezvolta competențe mult mai țintit decât printr-un curriculum oferit prin admiterea la o instituție de învățământ superior, toate acestea fac ca apetența pentru cursurile online să rămână la un nivel crescut și în viitor;
- marile colegii și universități vor deveni mai mari, având în vedere că adaptarea curriculumului la mediul online, investiții mai mari în proiectarea învățării și în sprijinul studenților sunt factori care vin suplimentar și cresc valoarea unei mărci/brand de universitate;
- ucenicia (învățarea la locul de muncă) va câștiga mai multă popularitate și atractivitate, fiind alternative semnificative la formarea de competențe profesionale pentru un loc de muncă bun doar prin învățământul superior tradițional, chiar dacă acesta prezintă, actual, mai puține riscuri.
Concluzie
2024 este an bisect. Ca an bisect, avem o zi în plus. 2024 are 366 de provocări și 366 de posibilități. Depinde de noi ce vom face în plus față de anii trecuți. Și mai bine. Ceea ce urez tuturor!
Gabriel Vrînceanu – profesor
Articol publicat în nr. 49-50 al revistei Tribuna Învățământului
