Educația pentru sănătate ca disciplină de învățământ ar putea să fie predată de asistenți medicali cu studii superioare, consideră ministrul sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. Participat la dezbaterea „2025: 40 de ani de istorie HIV în România”, organizată de Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, ministrul a subliniat: „Reticența (am discutat și cu doamna ministru Deca de foarte multe ori) a fost legată de faptul că nu există pârghii să oblige, de exemplu, profesorii de biologie să învețe această curriculă, pe care ulterior s-o predea elevilor. Asta a fost discuția. Soluția la care ne-am gândit la Ministerul Sănătății (și cred că este operațională, am discutat cu Ordinul Asistenților Medicali) ar fi ca în fiecare școală să fie niște asistenți medicali, eventual cu studii superioare, care să fie angajați, că medici nu o să avem de unde. De unde se angajezi 7.000 de medici în școli? Este imposibil, nu există acești 7.000 de medici. Atâtea școli sunt în România, șapte-opt mii de școli. Sunt 1.000 acum în medicină școlară. Nu ai de unde să mai angajezi lângă 6.000, mai ales că sunt multe locații care nu sunt tentante. Atunci, am putea să avem acești asistenți medicali care să devină cadre didactice, cărora le-ar fi mai ușor să învețe noțiunile și să predea noțiunile copiilor și, eventual, să interfereze chestiunea asta și cu acordarea asistenței medicale în școli.
Oamenii trebuie angajați în școli ca să predea educație pentru sănătate. E clar; dacă nu-i angajez să predea educație pentru sănătate, atunci nu o să avem niciodată educație pentru sănătate în școli. Acum, 5% dintre părinți optează pentru copiii lor pentru educație pentru sănătate; atât, că e opțional, iar din ăștia 5%, termină doar 2%. Deci, se pierd pe parcurs. Practic, nu se face.”
