Educaţia pentru mediu nu se limitează la ecologie sau la studiul ştiinţelor naturii, ci trezeşte şi dezvoltă sentimente de admiraţie şi de dragoste față de natură. Din acest motiv, credem că studiul literaturii române reprezintă o componentă importantă a educaţiei pentru mediu în gimnaziu. Textele literare din manualele de limba şi literatura română pentru clasele V–VIII oferă numeroase posibilităţi de a face educaţie pentru mediu.
Activităţile practice ce pot fi desfăşurate cu elevii sunt diverse. Compunerile realizează, pe de o parte, o sinteză a ceea ce învaţă elevii la această disciplină, iar pe de altă parte, ele constituie un prilej de manifestare a imaginaţiei şi a fanteziei lor creatoare. Compunerea descriptivă este o descriere mai greu de realizat de către elevi. De aceea, e foarte important să fie respectate convenţiile specifice unui asemenea tip de descriere: impresia generală pe care o lasă locul descris, stabilirea imaginii artistice de ansamblu, a elementelor de detaliu, crearea unor figuri de stil sugestive etc. Titlul unei astfel de compuneri trebuie formulat expresiv, personalizat, în acord cu ideea centrală a textului. Aceste compoziţii se realizează la toate clasele ciclului gimnazial, insistându-se pe elementele descrise, pe ordinea elementelor în descriere, pe rolul adjectivelor, dar şi pe importanţa figurilor de stil.
Unele texte literare din manualele de gimnaziu studiate de elevi se pot încadra în tema naturii. Primul exemplu mai important de poezie descriptivă în literatura română îl reprezintă „Pastelurile“ lui Vasile Alecsandri. Ele descriu natura în cele patru anotimpuri. În clasa a V-a, elevii studiază pastelul „Sfârşit de toamnă“, care înfăţişează un tablou de natură la cumpăna a două anotimpuri: toamna şi iarna. Textul poetic fixează plecarea păsărilor călătoare, imaginea tristă a câmpiei, apariţia soarelui acoperit de norii aducători de zăpadă şi sosirea iernii. Sentimentele omului sunt în concordanţă cu modificările din natură şi evoluează de la nostalgie şi regret la teamă. În final, îşi face loc resemnarea.
O altă creaţie literară îndrăgită de copii este şi pastelul „Iarna“ din clasa a VI-a. Acest pastel prezintă un peisaj de dimensiuni impresionante peste care s-a instalat iarna, dezvăluind rând pe rând fenomenele sale specifice. Poetul îşi exprimă direct sentimentele față de peisajul conturat prin descriere.
George Coşbuc este unul dintre acei poeţi care acordă o deosebită atenţie liricii peisagiste, surprinzând natura în ordinea anotimpurilor. La orele de dezvoltarea competenţelor de lectură se pot citi poeziile „Vara“, „Vestitorii primăverii“, „Noapte de vară“.
Între marile teme ale creaţiei lui Eminescu, slăvirea frumuseţilor naturii ocupă un loc însemnat. Elevii claselor a VII-a şi a VIII-a studiază din lirica eminesciană „Lacul“, „Crăiasa din poveşti“, „La mijloc de codru“, „Călin (file din poveste)“.
La literatură pot fi organizate şi cursuri opţionale. Vom exemplifica cu opţionalul „Simfonia anotimpurilor în poezia românească“, la clasa a V-a. Am folosit ca motto versurile: „Codrule cu râuri line,/Vreme trece, vreme vine,/Tu, din tânăr precum eşti,/Tot mereu întinereşti“ (M. Eminescu). Poezia este un domeniu spre care elevii se îndreaptă cu reticenţă. De aceea, un opţional care-i dă elevului libertatea abordării textului liric dincolo de manual îl poate motiva. Copiii vor descoperi că pot iubi literatura. Opţionalul reprezintă un parcurs prin poezia românească, începând cu creaţiile folclorice, continuând cu poezia lui Alecsandri şi ajungând la poezia eminesciană. În acest fel se va uşura înţelegerea mesajului poetic, a limbajului specific. Acest opţional le va încuraja propriile lecturi. La final poate avea loc un spectacol susţinut de cei mai buni recitatori.
Le-am propus elevilor din clasa a VII-a tema „Anotimpul alb, sursă de inspiraţie pentru marii noştri poeţi“. Prezentarea a cuprins câteva fragmente aparţinând marilor noştri poeţi, care au surprins frumuseţea naturii în anotimpul alb: Alecsandri, Bacovia, Labiş. Unii dintre elevi au citit şi compuneri descriptive scrise de ei, în care au integrat figuri de stil şi imagini artistice din poezia românească. La clasele mai mici se pot realiza afişe sau desene pe teme de mediu: „Prietenii naturii“, „Pădurea toamna“, „Parcul – un mic paradis verde“.
Lecturile particulare recomandate pot conţine şi opere literare inspirate din natură: „România pitorească“ de A. Vlahuţă, „În munţii Neamţului“, de C. Hogaş, „Ţara de dincolo de negură“, de M. Sadoveanu, „Cartea Oltului“, de G. Bogza, sau „Întâmplări din grădina mea“, de A. Blandiana.
Elevii şcolii noastre au scris compuneri sau eseuri pe baza observaţiilor făcute în natură cu ocazia excursiilor organizate în diferite zone ale ţării. Acest lucru demonstrează că ei îndrăgesc natura cu toate frumuseţile ei. Orientările noi privind implicarea şcolii în rezolvarea problemelor pe care le impune dezvoltarea societăţii se referă şi la educaţia pentru protecţia mediului înconjurător. La orele de literatură se poate realiza educaţia pentru mediu apelând la studiul operelor literare oferite de manuale.
În acest articol am vrut să demonstrăm că literatura română contribuie, prin diferite forme, la punerea în valoare a cadrului natural în care ne desfăşurăm existenţa.
 
Prof. Doina SĂVULESCU,
Prof. Tudora DAMIAN,
Şcoala Gimnazială Nr. 97, Bucureşti