Articolul pornește de la o succintă analiză a observațiilor făcute asupra eficienței învățământului de către specialiștii implicați în educație în anul 2020-2021 și identifică și câteva direcții de intervenție în scopul optimizării procesului instructiv-educativ pentru anul 2022.
Anul 2021 a reprezentat o bornă temporală în lungul șir de provocări din educație în timpurile pandemiei actuale. Limitările impuse de contextul medical au generat o reconfigurare la nivel psihic atât a elevilor, cât și a profesorilor în plan social, emoțional și cognitiv, deplasând interesul epistemic din mediul fizic-dinamic în cel virtual-static. Acest lucru a determinat dezvoltarea altor competențe de tip digital în detrimentul relaționării și al dezvoltării emoționale a elevilor. Articolul face o analiză succintă a problemelor care au definit educația în 2021 din perspectiva psihologică și identifică pe baza acestora prioritățile anului curent.
Din punct de vedere psihologic, dificultățile privesc dezvoltarea afectivă, cognitivă și socială a elevilor. Astfel, alternarea orelor online cu cele cu prezență fizică au generat o suită de consecințe în planul evoluției personale a copiilor:
1. Numărul de ore petrecute pe dispozitivele electronice, favorizând astfel instalarea unor afecțiuni ale ochilor; oboseala psihică datorată atât spectrului albastru al ecranului, cât și rapidității cu care se succed reclamele și cadrele aplicațiilor deschise sau scăderea vârstei de apariție a migrenelor. Pe lângă aceste efecte, o mare problemă o constituie sedentarismul elevilor care stau aproape o zi întreagă pe scaun în fata computerului, lipsa sportului determinând vulnerabilizarea imunității, scăderea rezistenței organismului la efort și o diminuare a eficienței deprinderilor de motricitate generală. Din punct de vedere social, lipsa relaționării autentice a determinat o creștere a numărului de copii care se izolează în universul virtual al jocurilor online, dezvoltând adicții care le influențează negativ motivația pentru studiu și pentru alte activități utile unei dezvoltări armonioase generale. Substituirea vieții sociale active în care jocul cu covârstnicii facilitează dezvoltarea abilităților de comunicare, negociere, coping în situații dificile, cu mediul virtual favorizează instalarea unei vulnerabilități sociale care poate afecta capacitatea copiilor de a înțelege contexte sociale și de a se adapta la situații noi. Așadar, o prioritate a acestui an este reprezentată de reintroducerea abilităților de colaborare între elevi în clasă prin metode de grup sau lucru în echipă. În paralel cu acest deziderat, o altă direcție de intervenție în educație este necesitatea re-familiarizării elevilor cu disciplina și cerințele școlare. În absența unei strategii coerente în acest sens, elevii vor avea probleme în definirea motivației lor pentru studiu, autoinstruire și nu vor putea integra cunoștințele și abilitățile în experiența lor.
2. Metodele de evaluare bazate pe proiecte, teste sau lucrări scrise și postate online au scăzut nivelul de dezvoltare a vocabularului activ al elevilor și a gândirii critice, întrucât majoritatea informațiilor sunt preluate mecanic de pe internet. Lipsa comunicării autentice cu profesorul, a întrebărilor de tip socratic și a feedback-ului au creat sincope în dezvoltarea cognitivă, mulți dintre elevi întâmpinând probleme în înțelegerea mesajelor și a cuvintelor uzuale. Astfel că evaluarea online devine o notare a surselor utilizate, nu a capacităților elevilor. Cu toate acestea, se observă o situație atipică statistic în care numărul rezultatelor foarte bune este foarte mare, performanțele medii și minime reprezentând un procent mic. Judecând viitorul după aceste rezultate, perspectiva arată optimist, însă realitatea este alta în momentul în care elevii se confruntă cu situații problematice sau diverse examene.
O cercetare din 2021 a studiat eficacitatea pretestării cunoștințelor elevilor înainte de a li se preda un material nou și a observat că 49% dintre elevi au punctat peste medie, comparativ cu 27% de rezultate peste medie în cazul testului dat după abordarea lecției noi. Acest rezultat se explică prin efortul copiilor de a se instrui pentru a găsi răspunsul la întrebări înainte de a li se prezenta noul conținut, astfel motivația cognitivă fiindu-le activată. Studiul evidențiază eficiența stimulării studiului individual înainte de predare prin teste și poate fi o modalitate de lucru la clasă motivantă.
Așadar, o prioritate pentru anul acesta este revizuirea modalităților de verificare prin alternarea testelor scrise de mână (știindu-se cât de important este scrisul pentru dezvoltarea cognitivă) cu formele de evaluare orale în care să se actualizeze vocabularul activ, gândirea critică și capacitatea reflectorie, pe de o parte, și combinarea cu forme alternative de evaluare (lucrări practice, prezentări orale online) pe de altă parte.
de Alina Mihaela MUNTEANU – profesor, psiholog CMBRAE
Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 25-26 / ianuarie-februarie 2022
