Foto: dreamstime

„Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu“, elaborat de ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David și supranumit „Raportul QX, pentru că țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului“, a fost precedat de vizite în școli din zone urbane și rurale, cu accent asupra învățământului rural, marea problemă a educației noastre. Sunt acele zone în care, așa cum spune și ministrul, învață aproape jumătate din populația de elevi din țară.

Ministrul Daniel David: „Raportul QX are o parte de diagnostic, care se bazează pe date, unde nu mă aștept la puncte de vedere foarte diferite între cei care se pricep și analizează serios domeniile educației și cercetării. Dar Raportul QX are și o parte de propuneri de reforme – unele ghidate de date (dar adesea nu avem suficiente cercetări relevante pentru a implementa doar politici bazate pe dovezi), altele de bune practici europene/internaționale, iar altele de analizele mele reflexive –, unde mă aștept la unele viziuni/strategii potențial diferite (dar nu neapărat incompatibile) ale diverșilor specialiști. Reformele propuse nu sunt așadar ghidate ideologic, putând constitui arhitectura relativ stabilă a sistemelor noastre de educație și cercetare pe termen lung, dar pot fi colorate în ideologii de stânga/centru/dreapta, în funcție în diversele programe de guvernare“.

OCDE acordă asistență în domeniul reformei curriculare din România

Raportul QX este coordonat cu „Raportul de țară“ (Education & Skills) al OCDE, prezentat în Aula Academiei Române. OCDE acordă asistență în domeniul reformei curriculare din România, datele furnizate do­­vedindu-se relevante în condițiile în care organizația internațională la care România este în curs de aderare susține „educația bazată pe dovezi“ (evidence based education), concept la care aderă și Daniel David, în calitate de universitar „venind din zona științei, din zona științelor cognitive“. Ministrul Daniel David ac­centuează că „tot ce face OCDE, de cele mai multe ori, este bazat pe dovezi. Spun de cele mai multe ori, pentru că uneori ne aflăm în situația în care trebuie să luăm unele decizii, dar n-avem încă date. Și atunci, acolo venim cu seturi de bune practici, venim cu pilotări și așa mai departe. Deci avem aceeași filozofie“.

Ministrul a făcut aceste precizări în deschiderea consultărilor organizate la București în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Bulgariei și României de a proiecta și furniza reforme curriculare și de a îmbunătăți rezultatele învățării elevilor“, proiect derulat de OCDE și de direcția pentru reforme structurale a Comisiei Europene – DG Reform. La aceste consultări au luat parte reprezentanți ai OCDE, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și ai altor instituții din domeniul educației.

Proiectul OCDE – DG Reform are ca scop alcătuirea unui set de recomandări, pe baza unei diagnoze tehnice, pentru sistemele educaționale din România și Bulgaria, însoțite de o serie de seminare care să determine formarea unor instrumente, politici și capacități în sprijinul unei reformei curriculare reale.

„Pentru România, a deveni membru OCDE reprezintă în acest moment un proiect de țară“

Referindu-se la acest lucru, ministrul Educației și Cercetării a ținut să puncteze trei aspecte principale. Primul, în opinia sa, este că, pentru România, a deveni membru OCDE reprezintă un real proiect de țară, pentru că tot ceea ce se întâmplă în diversele domenii „este ex­­trem de important la nivel de țară“.

În al doilea rând, privitor la diagnosticul asupra stării învățământului, ministrul Daniel David a reamintit: „Am anunțat încă de când am preluat portofoliul că lucrez la un diagnostic care să ne spună care sunt punctele tari pe care le avem – și de ce avem aceste puncte tari, ca să știm să le întărim, să le dezvoltăm, să le ducem mai departe și doi, care sunt punctele slabe, de ce avem aceste puncte slabe, ca apoi să putem veni cu măsuri de corectare și de dezvoltare. Acum, evident că sistemul, așa cum îl evaluez eu, ca ministru al Educației și Cercetării, acoperă toate componentele, și anume preuniversitarul, învățământul superior, educația pe parcursul vieții și zona de cercetare-dezvoltare-inovare. Dar ce vreau să spun este că, în acest diagnostic, evident că de cele mai multe ori sau de foarte multe ori mă bazez pe datele care sunt puse la dispoziție de către OCDE și, cu siguranță, în zona curriculumului ceea ce discutăm astăzi, aceste idei se vor exprima în acest raport, în zona curiculară“.

A treia idee pe care a formulat-o mi­nistrul este că, prin formația academică pe care o are, întotdeauna va fi partizanul educației bazate pe dovezi (evidence based education). „Venind și din zona științei, din zona științelor cognitive, cu aplicații și în zona educațională, întotdeauna voi fi pentru ceea ce numim evidence based education, educație bazată pe dovezi. Fie că discutăm la nivel mai personal, adică de tehnici de învățare, tehnici de predare la nivel mediu, cum organizăm școala, cum organizăm clasele, fie la nivel mai ridicat – cum facem politici publice. Totdeauna ideea fundamentală pe care o am în minte este cum putem face aceste lucruri bazat pe dovezi, sau de tip evidence based. Și mă bucur să avem în acest demers parteneriatul OCDE, fiindcă tot ce fac ei, de cele mai multe ori, este bazat pe dovezi. Spun de cele mai multe ori că uneori suntem în situația în care trebuie să luăm unele decizii, dar n-avem încă date. Și atunci, acolo venim cu seturi de bune practici, venim cu pilotări și așa mai departe“, a spus ministrul Educației în deschiderea evenimentului la care au participat și reprezentanții în România ai OCDE și DG Reform, organismele care ne vor oferi su­­port în finalizarea reformei curriculare. Pentru că, într-adevăr, pentru țara noastră, aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este în acest moment un proiect de țară, pe care nu trebuie să-l ratăm.

Reamintim că până pe 19 martie 2025, România a fost evaluată preliminar sau definitiv de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale ale OCDE și a obținut 12 avize formale, din partea următoarelor comitete: Înalții Funcționari pentru Bu­­get, Politica de Dezvoltare Regională, In­­dustria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate și Pescuit.

Țara noastră și-a depus în mod oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere în 2004 și în 2012, și, din 2016, a reînnoit-o anual. De asemenea, la începutul lui 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

În prezent, ne aflăm în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de comitete sectoriale ale OCDE.

„Un model eficient de organizare școlară în mediul rural“

În acest context, învățământul rural, veriga slabă a sistemului nostru educațional, este privit cu maximă seriozitate de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, iar seria vizitelor efectuate în ultima perioadă în unitățile școlare din România a dovedit acest lucru. Argument în acest sens este vizita în județul Satu Mare, unde a analizat modele de succes din mediul rural, precum și din cel urban.

Între școlile vizitate de ministrul Educației și Cercetării se află cele din comuna Homoroade (Țara Codrului) și din comuna Culciu (valea Someșului). Ministrul a identificat acolo „un model eficient de organizare școlară în mediul rural“, prin centralizarea unităților de învățământ în reședințele de comună sau în satele mari, școlile putând astfel funcționa cu peste 100 de elevi, ceea ce le permite să atragă resurse semnificative pentru infrastructură și calitatea educației: „Unitățile școlare au fost concentrate, în felul acesta, în reședința de comună, unde sunt aduși toți copiii din toate satele comunei, ajungând astfel să avem unități școlare cu peste 100 de copii, ceea ce poate apoi atrage resursele pentru infrastructură, clădiri adecvate, dotări avansate, microbuze pentru transport, precum și educație de calitate. Cred că acest model este unul performant, mai ales acolo unde distanța între sate și reședința de comună nu este foarte mare, campusurile rurale rămânând așadar opțiuni pentru alte structuri rurale“.

De altfel, invitat la o emisiune la postul de radio Antena Satelor, ministrul Educației și Cercetării a vorbit despre educația în mediul rural și despre modalitățile în care aceasta poate fi susținută și îmbunătățită, insistând, în același timp, asupra nevoii de a se asigura șanse egale copiilor din școlile rurale cu cei din școlile urbane. Pentru asta, va trebui regândită, în ansamblu, educația în mediul rural, „acolo unde se află acum aproape jumătate din copiii României“, pe ideea „susținerii mai eficiente a bunelor practici din prezent, dar și a explorării unei reforme de arhitectură pe linia campusurilor ru­­rale, educației hibride de calitate sau prin alte modele“.

Daniel David: „Calea spre bunăstare a copiilor din mediul rural este educația. Este esențial să încurajăm părinții și autoritățile din mediul rural să îndrepte și să susțină copiii pe această cale“.

„Când voi propune reforma învățământului rural, va trebui să luăm aceste modele de bune practici și să le generalizăm“

Referindu-se la învățământul rural, la școlile de la sate, ministrul Educației și Cercetării accentuează: „Știu problemele care există în zona rurală. În Maramureș am văzut cum arată clădirile din zona Poieni, de exemplu, unde se face școală. Nu-i nimic încurajator acolo. E clar că trebuie să facem schimbări“.

Pe de altă parte, oficialul a recunoscut că în vizitele pe care le-a efectuat a constatat că există și scoli rurale în care educația „este la superlativ“. Aceste bune practici trebuie „adoptate și generalizate la nivel național“.

De asemenea, spune ministrul, „în alte zone rurale, lucrurile arată extraordinar de bine: cu școli bine dotate, cu sisteme digitalizate, tablă inteligentă, copii fericiți, nu șapte-opt copii făcând învățământ simultan, ci zeci, sute de copii într-o școală. Când voi propune reforma învățământului rural, va trebui să luăm aceste modele de bune practici și să încercăm să generalizăm“.

În ansamblu, ministrul Educației și Cercetării a pus accentul pe cele două componente de care este nevoie pentru ca sistemul de învățământ din rural să fie unul eficient: resursele, pe de o parte, și autorități locale dornice să dezvolte ­sistemul de învățământ din zonă, pe de altă parte. Când se va înțelege acest lucru, vom putea spune că s-a făcut primul pas înspre reducerea decalajului dintre sat și oraș.

„Nu putem stimula învățarea și dezvoltarea în școli nesigure, între acte de violență fizică sau psihică“

Un alt aspect care îl preocupă în cel mai înalt grad pe actualul ministru al Educației este nivelul ridicat al violenței în școlile din România, el anunțând alocarea a 1,55 milioane de lei pentru combaterea fenomenului, prin programul „Împreună prindem curaj“. Banii vor fi distribuiți inspectoratelor școlare din în­­treaga țară în funcție de numărul de elevi din fiecare județ.

Programul se adresează, în egală mă­sură, preșcolarilor, elevilor din ciclurile primar, gimnazial, liceal și postliceal, fa­­miliilor acestora, la acesta putând adera toate unitățile de învățământ cu personalitate juridică din țară.

„Școala trebuie să fie un mediu sigur. Încurajez școlile să se înscrie în acest program și să organizeze activități de prevenire a violenței în mediul școlar, mai ales că există și oportunitatea acestui sprijin financiar, pe care mă bucur că putem continua să-l oferim, în condiții de criză economico-financiară“, a spus ministrul Edu­cației și Cercetării, adăugând: „Nu putem stimula învățarea și dezvoltarea în școli nesigure, între acte de violență fizică sau psihică. În contextul preocupării constante pentru reducerea violenței în me­diul școlar avem nevoie ca normele pentru reducerea acestui fenomen să nu ră­mână forme fără fond și, totodată, reiau îndemnul meu ca toți membrii comunității școlare să se familiarizeze cu ele și să le aplice, pentru binele copiilor noștri și al personalului din școli. Violența nu poate interfera cu actual educațional!“.

Violența din școli nu este o problemă specifică sistemului educațional din țara noastră; este un flagel care se se extinde și crește în intensitate în multe sisteme educaționale de pe glob. Care ar putea fi cauza generatoare, la nivel global, de acte de violență școlară, în principal juvenilă? Oare nu un sistem de „antimodele“ diseminate prin intermediul unei culturi me­­dia care, de foarte multe ori, intră în contradicție cu normele morale și încurajează ideea de revoltă, de neascultare, ca fiind ceva extrem de cool?

Iată câteva exemple de activități propuse unităților de învățământ din grădina noastră prin intermediul programului „Împreună prindem curaj“: activități de cunoaștere și dezvoltare a coeziunii pentru elevi, cadre didactice; biblioteca vie, inclusiv cu victime ale violenței/persoane care au fost condamnate, apoi reintegrate și reabilitate social; teatru forum; cluburi de filme/documentare tematice; grupuri de sprijin pentru elevii implicați în situații de violență (elevii cu comportamente violente, elevii victime, dar și elevii martori); vizite la tribunal, la muzeele închisorilor; activități de învățare în­­tre egali (peer education); activități artistice și sportive; concursuri tematice; campanii de conștientizare și sensibilizare; ateliere pentru susținerea familiilor în ceea ce privește exercitarea rolului lor educativ (în colaborare cu cadre didactice și cu alți parteneri); ateliere de vară pentru elevi și părinți; întâlniri ale elevilor și cadrelor didactice cu reprezentanți ai Poliției și Jandarmeriei, Serviciului pentru siguranța școlară, în vederea realizării unor dezbateri pe teme referitoare la fenomenul violenței; participarea ca­­drelor didactice la activități de formare privind managementul/rezolvarea conflictelor și managementul clasei, dezvoltarea abilităților de comunicare, promovarea cooperării, organizate în cadrul școlii, la casele corpului didactic sau la parteneri; sesiuni de informare/instruire referitoare la aplicarea Procedurii de ma­nagement a cazurilor de violență adresate personalului unităților de învățământ și chiar elevilor.

Toate aceste exemple de activități eligibile sunt binevenite și își au importanța lor în descurajarea fenomenului de violență în școli atâta vreme cât nu rămân niște simple forme fără fond și încep cu adevărat să producă efectele pozitive pe care le așteptăm.

Finalul dezbaterii pe marginea planurilor-cadru pentru liceu

S-a încheiat furtunoasa dezbatere pu­­blică pe marginea planurilor-cadru pentru liceu. Daniel David: „Sunt multe, multe idei bune și în această perioadă, până în luna mai, vom lucra la integrarea lor, la a da răspunsuri pentru partea asta de consultare publică. Este foarte mult de lucru. Și noi avem o mulțime de aspecte birocrati­ce, ca să spun așa, în acest demers, dar sunt tot mai convins că putem avea concluzii care să fie satisfăcătoare pentru toți actorii importanți. În acest demers, s-a pornit de la un profil foarte clar al absolventului, în contextul celor opt competențe cheie“.

Dacă lucrurile vor funcționa așa cum speră ministrul să se întâmple, elevii care vor intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 vor învăța după planuri-cadru, programe școlare și manuale noi.

Reamintim că planurile-cadru au fost elaborate, potrivit Ministerului Educației și Cercetării, într-o logică de tip expert, top-down, în contextul unei testări ulterioare prin consultare publică, bottom-up.

După adoptare, urmează ceilalți pași curriculari: elaborarea programelor școlare sau conținuturilor; elaborarea ma­nualelor; trainingul profesorilor (incluzând și alți actori precum elevi, manageri și părinți, pentru procesele decizionale în care urmează să fie implicați). Ținta pe care și-o propune Ministerul Educației și Cercetării este ca elevii care vor fi în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027 să intre în noua paradigmă curriculară.

„Toți va trebui să ne hotărâm dacă dorim să dăm un alt rol profesorului în societate“

Ministrul Educației și Cercetării, Da­niel David, intenționează să propună o reformă a sistemului de plată a cadrelor didactice care va include standarde minimale pentru acordarea salariului de bază și diferențieri salariale pe baza unor indicatori de performanță. Anunțul a fost făcut la finalul unei ședințe de guvern, de la sfârșitul lunii aprilie. Este vorba despre venituri diferențiate, nu despre modificări directe ale salariilor din grilă, care fac parte, evident, din grila pentru angajații din sistemul public, a mai spus David.

„A fost o solicitare pe care a făcut-o premierul încă de la constituirea Guvernului (…) Noi discutăm în primul rând despre venituri diferențiate în funcție de performanță. Salariile, fiind într-un sistem public, salariile sunt pe grilă, ca să spun așa, și nu prea ai cum să le diferențiezi. În luna mai, adică nu mai este atât de mult, voi veni cu o astfel de propunere în acel raport de diagnostic și de reforme în care voi discuta și despre acest lucru“, a spus David după ședința Executivului de pe 24 aprilie.

Ministrul a detaliat că veniturile su­­plimentare pentru profesori ar urma să fie acordate în funcție de doi mari indicatori de performanță: implicarea în zone defavorizate și activitate incluzivă, rezultatele obținute de elevi – precum promovarea la examenele naționale și participarea la olimpiade.

„Propunerea mea va fi în felul următor: salariul de bază trebuie să aibă standarde minimale, pe care trebuie să le în­deplinești dacă este să iei salariul complet, așa cum apare pe grilă, iar pornind de la salariul pe care îl ai pe grilă, în funcție de indicatori de performanță, și cred că ar trebui să fie două tipuri de indicatori de performanță – indicatori care țin, de exemplu, de aspecte de a fi incluzivi, de a lucra în medii dificile, mediile rurale, de exemplu, zone defavorizate, sau indicatori care țin de performanță – succesul, nu știu, la Bacalaureat, la examenul național, la olimpiade – profesorii să poată să aibă venituri diferențiate pornind de la salariul de bază“, a spus Daniel David.

Un alt principiu susținut de acesta este ca salariul unui profesor debutant să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie. El a menționat că este de acord cu propunerea sindicatelor în acest sens: „Toți va trebui să ne hotărâm dacă dorim să dăm un alt rol profesorului în societate. Și dacă ne hotărâm, salariul trebuie regândit, debutantul, așa cum au propus sindicatele și sunt de acord cu sindicatele, ar trebui să pornească la nivel de profesor debutant de la nivelul salariului mediu pe economie și discutăm de acolo celelalte modificări, în funcție de vechime și de grade didactice. În luna mai voi face această propunere într-o manieră mai concretă“.

„Noi avem câteva probleme mari în zona universitară“

În cadrul conferinței de presă lunare, susținută la finele lui aprilie, referindu-se la problema abandonului universitar, tot ministrul a anunțat că ministerul pe care îl conduce pregătește un program pentru prevenirea acestui abandon, în valoare de 100 de milioane de lei. „Vom susține proiecte, programe ale universităților, dar care vor fi gândite într-o logică pe care o vom preciza în acel ordin“, a spus ministrul Educației, care a atras atenția asupra faptului că abandonul universitar este una dintre marile problemele ale sistemului autohton de învățământ superior. „Noi avem câteva probleme mari în zona universitară, a spus ministrul Educației. Așa cum știți, procentul celor care termină studii superioare, prin raportare la populația generală sau prin raportare la grupul de tineri 24-34 de ani, arată foarte rău în țară. De obicei, media europeană are o mărime dublă față de cât avem noi în țară. De exemplu, prin raportare la populația generală, noi suntem undeva în jur de 16%; media europeană este în jur de 30%. În grupul celor de 24-34 de ani, noi avem în jur de 23-26% depinde când măsori și cum măsori, în timp ce media europeană este în jur de 40-43% deci arată rău, iar acest lucru ne vulnerabilizează“, a avertizat Daniel David.

De altfel, acest semnal de alarmă David l-a tras încă de preluarea funcției de ministru al Educației; faptul că (să nu uităm, ne aflam în plină perioadă de frământări generate de alegerile prezidențiale din luna decembrie, iar avertismentul ministrului era legat de nivelul de pregătire al votanților din țara noastră) o Ro­mânie mai educată ne salvează de multe derapaje periculoase. Să ne reamintim postarea fostului rector al UBB pe pagina de Facebook: „Am preluat portofoliul Ministerului Educației și Cercetării. Am făcut asta pentru a ajuta România euro­atlantică să facă față unui demers bizar, izolaționist, antiștiință și cu elemente de pseudoreligie. Situația este atât de gravă, încât, dincolo de îndoieli și nemulțumiri, nimeni care poate contribui cu ceva nu poate refuza să ajute. Iar antidotul principal la acest demers împotriva României euroatlantice este reprezentat de educație și știință (cercetare)“.

„Dacă vrem să-i spunem dezastru, să recunoaștem că nu e un dezastru nou“

În actualitate sunt și testările PISA, pentru prima dată fiind evaluate și competențele elevilor la limba engleză. Mai exact, testele PISA, care evaluează anual nivelul de pregătire al elevilor din peste 80 de țări, include în 2025 și un set de subiecte pentru limba engleză, pe lângă lectură, matematică și științe. Trebuie să ne reamintim că la edițiile trecute România s-a plasat, invariabil, la coada clasamentului. Faptul a în­grijorat, dar nimeni – niciun guvern și niciun ministru – nu a făcut nimic pentru ameliorarea situației.

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, spune despre testele PISA: „Încercăm să vedem, pe baza metodolo­giei PISA, sigur, să cunoaștem o serie de informații despre sistemul nostru de educație, și anume chestionarul profesorului de științe, chestionarul profesorului de limba engleză și chestionarul părinților“.

Reamintim ce declara ministrul în 2023 despre rezultatele obținute atunci de elevii români. Acesta observa că nu există „diferențe semnificative statistic“: „Prima concluzie pe care trebuie să o ­tragem este că, dacă vrem să-i spunem dezastru, să recunoaștem că nu e un ­dezastru nou. E un dezastru de 20 de ani, să nu ne mirăm și să ne dăm cu capul de pereți că oare ce s-a întâmplat și ce se în­­tâmplă și să vorbim despre că o fi fost pandemia sau ce o fi fost. Eu cred că e o performanță slabă, adică nu poți ca în Uniunea Europeană să fii pe ultimul sau pe penultimul loc, la ambițiile pe care le ai, ca țară. Deci este o performanță slabă, sunt de acord, dar nu este nouă“.

Se va vedea în rezultatele testelor PISA de anul acesta nivelul de pregătire pentru viață al elevilor români, dacă vor repeta prestația din 2023 și din anii precedenți sau dacă rezultatele pe care le vor obține vor releva o scădere a gradului de analfabetism funcțional. Oricum, ediția de anul acesta a testelor PISA coincide cu demararea unei reforme majore și de fond în educație așteptată de ani și ani de zile și care începe cu proxima implementare a noilor planuri-cadru pentru liceu, planuri care aduc o viziune actualizată, modernă, adaptată noilor realități asupra educației. Încep să se schimbe lucruri în școala românească sau, cel puțin, asta promite actualul ministru. Oricum, prof. univ. dr. psih. Daniel David pare să fie, cel puțin deocamdată, omul capabil să taie nodul gordian din sistemul încremenit într-o stare letargică de aproape 40 de ani, din care nu poate ieși pentru că nu a fost găsit omul care să o facă, adică omul în stare să urnească acest bolovan și să reseteze în mod real învățământul românesc, care nu a fost niciodată în toți ­acești ani o reală prioritate națională, deși toate guvernele și miniștrii care s-au perindat până acum prin fața ochilor noștri așa au numit-o. Știe cineva ce a fost Singapore până în anul 1965, când și-a obținut independența? Un amărât sat de pescari care trăiau doar din ce capturau. Apoi, s-a dezvoltat rapid, iar astăzi este o minune a lumii, unul dintre cei Patru Tigri ai Asiei. Și știți de ce? Pentru că investește peste 20% din PIB-ul țării în educație.

Articol publicat în nr. 63-64-65 al revistei Tribuna Învățământului