Educația de gen în școli și universități, interzisă prin lege

10

Marcela GHEORGHIU

Proiectul adoptat în Plenul Senatului, referitor la modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale, în sensul interzicerii în instituțiile de învățământ a oricărei referiri la identitatea de gen a generat un scandal imens în mediul politic, educațional și academic românesc. Conform documentului, în toate instituțiile de învățământ – preprimar, primar, gimnazial, liceal și universitar – sunt interzise activitățile care promovează și răspândesc teoria identității de gen, conform căreia genul este un concept diferit de sexul biologic cu care se naște orice ființă umană, cele două nefiind întotdeauna identice.

Proiectul de lege a fost inițiat de senatorii PMP Emil Pașcan și Vasile Lungu, acesta din urmă fiind și autorul amendamentului referitor la identitatea de gen. Lungu este absolvent al Seminarului Teologic din Zalău și a fost licențiat ulterior în Psihologie Specială în SUA, la Loyola University.

Proiectul a fost votat de 81 de senatori de la PSD, ProRomânia și PMP, a primit 22 de voturi împotrivă, majoritatea de la USR si UDMR. 27 de abțineri au venit de la PNL.

Reacția mai multor universități din țară nu a întârziat să apară, acestea aducând acuzații de ”poliția gândirii” și intruziuni ”de tip medieval în activitatea instituțiilor de învățământ superior”, cerând, în același timp, președintelui Klaus Iohannis să nu promulge amintitul document. Universitarii mai reclamă faptul că interzicerea discuțiilor despre identitatea de gen ar putea duce la suspendarea unor cursuri, la situații aberante și la vulnerabilizarea unor categorii sociale deja vulnerabile – evident, comunitatea LGBD.

Pe aceeași poziție s-au plasat Consiliul Naţional al Elevilor şi Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România; ambele condamnă adoptarea amendamentului care interzice orice activitate în şcoli şi universităţi şi solicită, la rândul lor, preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge această lege.

Astfel, într-un comunicat comun, CNE și ANOSR spun: “Parlamentul a legiferat abuzurile asupra persoanelor al căror gen nu corespunde sexului biologic, a instigat la ură împotriva acestor persoane şi a limitat dreptul la educaţie al acestora, trimiţând educaţia din România în Evul Mediu. Cerem preşedintelui Klaus Iohannis să respingă această lege care contravine principiilor constituţionale ale nediscriminării cât şi reglementărilor europene şi multor convenţii internaţionale asumate de România, printre care Convenţia de la Istanbul, care joacă un rol esenţial în combaterea violenţei de gen”.

Mihaela Miroiu (cadru universitar la SNSPA) este de părere că se încearcă impunerea unei agende ultraconservatoare, amendamentul cu pricina dovedind o ”crasă incultură”, iar Mircea Miclea, fost ministru al Educației, atenționează asupra faptului că tot ce este interzis va deveni mult mai intersant și tentant pentru adolescenți, efectul, în cazul amintitului proiect, dovedindu-se ulterior exact invers decât cel scontat.

Cadre didactice, studenti si absolventi ai Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) se asociază colegilor din celelalte universități și centre universitare, care și-au exprimat deja pozitia cu privire la adoptarea proiectului legislativ de către Parlamentul României. „Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) consideră că este regretabil faptul că subiecte importante, cu consecințe deosebite pentru societatea românească, se legiferează într-o manieră superficială, fără înțelegerea conceptelor și fără consultarea partenerilor sociali relevanți, în speță comunitatea știintițică academică. Mai mult, activitatea mediului universitar a fost bruiată de ingerințe politice, încă o dată, actorii politici încălcând autonomia universitară” se spune în comunicatul SNSPA.

De cealaltă parte se află senatorul Cristian Vasile Lungu, care spune într-o intervenție la Digi24:   „Proiectul meu de lege interzice, practic, împărțirea conceptelor de sex biologic și gen, adică revenim la ceea ce exista până acum doi ani în România, conform Statutului de drept de la Roma din ’98, la care România a fost parte. Noi abia acum doi ani, prin Convenția de la Istanbul, am transpus în legislația națională, pentru prima dată, separarea celor două concepte, de gen și de sex. Proiectul meu de lege readuce normalitatea, firescul, în sensul că vom considera în instituțiile academice din România că cele două concepte sunt practic același lucru”.

Scandalul este departe de final și, foarte probabil, va ajunge la Curtea Constituțională a României, care va trebui să ia o decizie în vederea constituționalității/neconstituționalității mult blamatului proiect legislativ.