Educația reprezintă elementul în jurul căruia este construită ediția din acest an a Barometrului de consum cultural, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Barometrului de consum cultural 2024 „atrage atenția asupra rolului educației culturale în formarea practicilor de consum”. Studiul „analizează rolul culturii și al educației culturale în societatea contemporană și oferă date actuale privind consumul cultural în spațiul public și non-public”. Datele cercetării sociologice arată că două treimi dintre subiecții cercetării – 67% dintr-un eșantion reprezentativ la nivel național – nu participă la niciun fel de activitate de educație culturală; nici ei, nici copiii lor.

După cum semnalează studiul, „acest procent ridicat confirmă tendințele alarmante care explică barierele educaționale sesizabile în statisticile consumului general la nivel național și se datorează mai multor considerente: fie dintr-o lipsă de interes, fie ca o consecință a altor tipuri de bariere care limitează accesul respondenților la astfel de activități sau programe. Rezultatele arată că, în 21% dintre cazuri, au participat la activități de educație culturală doar respondenții, respectiv părinți și/sau tutori”. Au participat la programe culturale, în ultimul an, cu familia – și părinții, și copiii lor – numai 6% din cei chestionați. De asemenea, doar copiii din familie au participat la programe de educație culturală în proporție de 6%.

În calea educației culturale se constată, cu date de cercetare, că se ridică „bariere care se adâncesc. Oamenii nu mai înțeleg cultura și nu înțeleg limba în care se vorbește acolo”, adică în actul cultural, atrage atenția conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general al INCFC, coordonator al volumului, împreună cu dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare. Cu alte cuvinte, sensul care se poate desprinde este că tot mai mulți oameni nu înțeleg despre ce este vorba în ceea ce văd, ce aud ca producție culturală, nu înțeleg sensuri, simboluri etc.

Ocaziile întâlnirii cu cartea

Cartea, ca element fundamental în ceea ce ține de cultură și de relaționare cu aceasta, duce, prin rezultatele cercetării, după cum observă conf. univ. dr. Carmen Croitoru, la confirmarea unei constatări mai largi în societate: „Un fel de dispreț pentru omul care vorbește și gândește liber, un fel de dispreț pentru omul care citește, un fel de dispreț care se întinde până la profesor.”

Pornind de la o împărțire a publicului culturii în patru categorii, „în funcție de tendințele de consum: public stabil/fidel (cel care accesează produsul cel puțin o dată pe săptămână/lună), public potențial (cel care accesează un produs cel puțin o dată la șase luni), public ocazional (cel puțin o data pe an) și non-publicul (cel care nu accesează produsul și nici nu are interesul să o facă, atât din cauza barierelor de acces, cât și din lipsa de interes și expunere la un anumit tip de produse)”, câteva date privind raportul față de lectură, inclusiv prin raportare la educația de profil arată că, la nivelul celor fără participare la cultură, 79% nu au mers niciodată la bibliotecă, 83%, niciodată la vreun târg de carte, iar 94% își declară non participarea la vreun festival de literature.

Din publicul stabil, cu frecventare cel puțin săptămânală sau lunară a culturii, doar 6% frecventează biblioteca pentru a împrumuta sau citi acolo cărți, 2% merg la târg de carte, 1%, vreun festival de literature. Dintre cei ocazionali, cu acces din an în an la cultură, 7% merg la bibliotecă, 10%, la târg de carte, 4%, la festival de literature. Omul potential interesat de frecventarea culturii (la șase luni) merge cu o pondere de 8% la bibliotecă, de 5%, la târg de carte și de 2%, la festival de literatură.

Detalii: www.culturadata.ro