foto: dreamstime

Având în vedere că în acest număr al revistei Tribuna învățământului este inclus și un bi-interviu în care partenerul meu de dialog este ChatGPT, deci o inteligență artificială (IA), precum și faptul că, în căutarea înțelegerii perspectivelor de viitor ale educației, în acest context al tehnologizării, am lecturat o serie de articole despre oportunități de învățare în mediul online și cu sprijinul IA, potrivită secțiunii Meridiane, consider că este o prezentare a studiului periodic realizat de re­­prezentanții platformei de învățare Coursera, privind competențele globale, Global Skills Report 2021 și 2023 (https://cdn.theewf.org/uploads/pdf/Coursera-Global-Skills-Report-2-compressed.pdf?mtime=20211019103944&focal=none / Global Skills Report 2023 | Coursera).

Pentru a încadra corect datele și in­­formațiile conținute de rapoarte, este necesar să fac o succintă prezentare a acestei platforme de învățare. Fondată în 2012, Coursera a devenit una dintre cele mai populare și influente platforme de învățare online, oferta de cursuri și programe de învățare găzduită fiind elaborată în colaborare cu universități și instituții de învățământ de prestigiu, de la nivel internațional. Reprezentativitatea platformei este dată atât de universitățile ofertante de cursuri, precum Stanford, Princeton, Yale dar și multe altele, de companii și organizații de top, cât și de gama largă de cursuri în diverse domenii, pe diferite niveluri de accesibilitate (în­cepător/introductive, mediu/de dezvoltare și avansat/de specializare).

Atractivitatea platformei Coursera este datorată formatului flexibil și accesibil al cursurilor și programelor de studii propuse. Astfel, majoritatea cursurilor sunt prezentate sub formă de videoclipuri de învățare, materiale suport asociate, acestea fiind însoțite de zone de re­­flecție și de exersare, teste și proiecte pentru monitorizarea învățării și pentru evaluarea progresului. De regulă, ritmul de parcurgere al cursurilor este decis de cursant. Înscrierea la anumite cursuri este în regim gratuit, în baza creării unui cont de utilizator, iar unele oferă opțiuni pentru certificare, fie tot în regim gratuit, fie cu taxă.

Poate aspectul cel mai important privitor la cursurile oferite îl reprezintă mo­­dul în care accentul este pus pe abordarea colaborativă a învățării. Pe lângă ac­cesul la materialele cursului și activitățile de evaluare, utilizatorii pot și trebuie (!) să interacționeze cu alți participanți prin fo­­rumuri de discuții, facilitând astfel schimbul de idei și învățarea în comun. Acest „trebuie“ este, pentru unele ­cursuri, o condiție pentru a finaliza anumite secven­țe de curs, chiar și cursul în sine, o componentă semnificativă în evaluare fiind evaluarea colegială (peer evaluation).

Coursera a devenit o resursă valoroasă pentru persoanele care doresc să-și dezvolte competențe în diverse domenii, indiferent de zona geografică de rezidență sau de nivelul de experiență. Platforma a contribuit la democratizarea accesului la învățare și a devenit un instrument important în educația continuă și dezvol­tarea personală. Astfel, în raportul intitulat „2020 Impact Report – Serving the world through learning“, se evidențiază următoarele statistici:

• peste 70 de milioane de utilizatori/cursanți (un total de 120 de milioane în prezent);
• peste 2.000 de instituții, companii și organizații partenere, inclusiv agenții guvernamentale, întrun număr de peste 300;
• o creștere de peste 300% a numărului de cursanți față de anul 2021 (de menționat că această creșetere corespunde perioadei COVID-19).

Închei preambulul articolului de față cu o concluzie extrem de actuală a directorului general al Coursera, Jeff Maggioncalda: „Ceea ce a început ca un răspuns pe termen scurt la o criză va duce la o transformare digitală pe termen lung a învățământului (…) Mai sunt încă multe de făcut, dar împreună am făcut o diferență de care putem fi cu toții mândri“.

Lungul drum al prefacerii educației este necesar a se realiza în cel mai scurt timp cu putință sau, mai corect spus, ­într-un ritm care să țină pasul cu transformarea digitală, automatizarea și globalizarea. Acestea reconfigurează piața muncii, implicând o nevoie fără precedent de re­calificare și perfecționare (upgrade). Inteligența artificială generativă (IAG) aduce un grad de urgență a satisfacerii acestei nevoi. Cum IAG reprezintă un domeniu al inteligenței artificiale care se concentrează pe crearea de sisteme și algoritmi capabili să genereze conținut nou, cum ar fi imagini, texte, sunete sau alte forme de date, aceasta permite dezvoltarea de modele de ma­șini/automate care pot învăța și reproduce caracteristicile și structurile complexe ale unor seturi de date existente pentru a crea conținut original și realist.

Astfel, date ale Forumului Economic Mondial relevă faptul că, într-un interval mediu de timp (până în 2027), peste 60% dintre tipurile de muncă vor necesita re­calificarea angajaților, în condițiile în care doar jumătate dintre angajați au ac­­ces la oportunități de formare adecvate. În acest context, este nevoie de o imagine clară asupra nevoilor de competențe pentru muncă și nu numai.

Raportul Global Skills 2023, la care ne raportăm, cuprinde date și informații despre 100 de țări, în baza a peste 124 de milioane de persoane care au ales ­cursuri/programe de formare de pe platforma Coursera.

Colectarea datelor a avut în vedere trei dintre cele mai populare domenii de competențe relevante pentru muncă, economie/afaceri, tehnologie și știința datelor, adunând o paletă vastă de peste 4.000 de competențe conexe acestor do­menii, printr-o combinație de taxonomii open-source precum Wikipedia și în baza opiniilor exprimate de profesorii/experții/practicienii și cursanții Coursera.

Astfel, din taxonomia rezultată, se evidențiază trei niveluri de competență (tabelul nr. 1).

În tabelul nr. 2 evidențiem subdomeniile caracteristice celor trei domenii de competență.

Din această perspectivă, raportul citat (2023) prezintă o serie de clasamente ale celor 100 de țări luate în studiu, generate de analizarea datelor și informațiilor extrase din baza celor peste 120 de milioane de cursanți. Astfel, per an­samblu, caracteristicile populației studiate sunt:

• procent de 57% cursanți de sex masculin, față de 43% cursanți de sex feminin;
• media de vârstă a cursanților este de 33 de ani (în fapt mediana vârstelor).

Se definesc patru niveluri de performanță, în raport cu care se clasifică regiunile și țările luate în studiu (tabelul nr. 3).

Pentru a evalua nivelul de competență la nivelul fiecărei țări luate în studiu, ca medie a scorurilor de competențe ale tuturor cursanților din acea țară, studiul face precizări și asupra limitelor cercetării. În acest sens, clasamentele trebuie privite prin raportare la aceste limite. Evidențiem, de exemplu, ca limită a cercetării, faptul că există diferențe privind abilitatea individuală de a accesa și de a utiliza platforme de învățare, aceasta fiind în corelație cu o serie de factori precum infrastructura internetului, mediul educațional, nivelul de educație, specific cultural sau legislație. Prezentăm în tabelul nr. 4 o selecție din clasamentul pe țări, printre care și România.

Dintre clasamentele pe regiuni (continente), selectăm o serie de date privind Europa. Astfel, caracteristicile generale privind populația europeană luată în studiu (cursanți) sunt:

• un număr de 20,3 milioane de ­cursanți (2023), față de 14,2 milioane raportat la anul 2021;
• mediana vârstelor – 34 de ani (2023), față de 32 de ani raportat la anul 2021;
• 47% dintre cursanți sunt femei, cu tendință de creștere ușoară față de 2021, când procentul era de 46%.

Referitor la încadrare pe unul dintre cele 4 niveluri definite anterior, majoritatea țărilor europene sunt încadrate la nivel de înaltă performanță, la nivelul de competitivitate regăsindu-se Cehia, Croația, Portugalia, Serbia și Turcia. România, alături de Marea Britanie, Estonia, Letonia și Ungaria se situează în zona de performanță limitată, iar Lituania este singura țară europeană situată în zona de performanță scăzută.

Din perspectiva atingerii unui nivel de competență defalcat pe fiecare dintre cele trei domenii definite – economie/afaceri, tehnologie și știința datelor, România înregistrează următoarele procentaje pe care le prezentăm comparativ cu cele de top și de bază din Europa (tabelul nr. 5).

Încheiem prezentarea statisticilor prin evidențierea comparației Europei cu alte continente. Astfel, cursanții europeni sunt orientați în a alege formarea de competențe în știința datelor, inclusiv în relație cu rețelele neuronale artificiale și învățarea profundă (deep learning – ramură a inteligenței artificiale (IA) care se concentrează pe dezvoltarea și an­­trenarea rețelelor neuronale artificiale cu mai multe straturi pentru a învăța și înțelege date complexe și a rezolva ­probleme dificile), susținând piața emergentă a inteligenței artificiale, do­meniul următor fiind cel al economiei/afacerilor.

Gabriel Vrînceanu – profesor