Drepturile și obligațiile studenților și elevilor, însușite sporadic la nivel instituțional

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) au lansat de Ziua Internațională a Elevului și a Studentului (17 noiembrie 2021) Raportul național privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului în instituțiile de învățământ superior de stat din țară, 2020-2021 și Raportul privind implementarea Statutului elevului la nivel național, 2020-2021.

Una dintre constatări pe marginea documentelor este că 19% dintre universitățile de stat fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul studentului, „determinând în mod cert lipsa de reglementare sau informare a studenților cu privire la documentul esențial ce le stipulează drepturile și obligațiile în raport cu instituția de învățământ superior”.

Raportul privind Codul universitar constată că „doar 5,4% dintre drepturile garantate de OMECTS 3666/2012 se regăsesc în toate codurile universitare ale universităților care au adoptat un Cod, însă în ceea ce privește preluarea obligațiilor studenților, 25% din obligațiile stipulate la nivel național au fost integrate”, cu sublinierea că „OMECTS nr. 3666 din 30 martie 2012 privind aprobarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului (deopotrivă cunoscut sub denumirea de Statutul studentului) a fost emis la propunerea ANOSR, în urma unor procese de negociere îndelungate, reprezentând astăzi actul normativ care stabilește toate drepturile și obligațiile corelative ale studenților înmatriculați în cadrul instituțiilor de învățământ superior din România”.

De asemenea, raportul constată, între altele, că „doar 13% dintre universitățile analizate prin intermediul chestionarului lansat dispun de toate spațiile de studiu din universitate adaptate cel puțin într-o măsură pentru studenții cu dizabilități”.

De asemenea, referindu-ne la proporția în care este satisfăcută cererea de cazare a studenților în căminele universității, respondenții declară că 41% dintre respondenți declară că universitățile în care activează acoperă cererea de cazare între 50% și 70%, 32% consideră că acoperirea cererii de cazare variază între 70% și 80%, iar 19% apreciază că cererea de cazare este satisfăcută în proporție de 90 – 100%. Totuși, 60% dintre universitățile analizate nu acordă subvenție de cazare studenților care nu locuiesc într-un cămin studențesc al instituției, potrivit răspunsurilor primite de la reprezentanții studenților.

Numai 6% dintre studenții chestionați au apreciat că bursa socială acoperă integral cheltuielile de cazare și masă.

Probleme evidențiate de raportul asupra statutului studentului

  • Codul drepturilor și obligațiilor studentului reprezintă încă, într-o serie de universități, un simplu simulacru de preluare a prevederilor naționale, fie fără a asigura adaptarea în concret a normelor naționale, fie preluarea lor eminamente formală
  • Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră rămân și în analiza anului universitar 2020-2021 structuri care nu își pot îndeplini misiunea pentru care au fost înființate
  • Rapoartele cuprinzând evaluările cadrelor didactice nu sunt afișate în mod public, astfel că rezultatele așteptate ale acestui demers de evaluare întârzie să apară
  • Mecanismele de sesizare a abuzurilor în universități nu sunt promovate în rândul studenților, aceștia nefiind sub nicio formă încurajați să semnaleze abuzurile și neregulile pe care le observă în comunitate
  • Politizarea la nivelul conducerilor universitare este excesivă, iar tendința din ultimii ani a fost ascendentă
  • Planurile de studii fie nu se revizuiesc periodic, fie, dacă se revizuiesc, se întâmplă formal, fără implicarea sau cu implicarea strict formală a părților interesate
  • Există numeroase cazuri raportate de discriminare în mediul universitar care nu sunt sesizate și sancționate, dar mai multe au fost aduse în atenția publică în pandemie prin înregistrarea cursurilor

Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR: „Faptul că la 9 ani de la adoptarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului încă există universități care nici măcar nu s-au sinchisit să adopte un cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului, asa cum cere legea, demonstrează imensă diferență între așa-zisul interes pentru studenți și realitate. Doar 2,54% din drepturile prevăzute de Statutul Studentului sunt preluate de toate cele 43 de universități de stat care au adoptat un Cod propriu. Desigur, fără să ne surprindă, în contrast, majoritatea universităților au preluat toate obligațiile studentului. Deși s-au înregistrat mici progrese, situația este dezolantă și ne punem întrebarea câți ani trebuie să treacă pentru ca niște gesturi minime de respect să se realizeze”.

Statutul elevului în sinteză

Raportului privind implementarea Statutului elevului la nivel național pentru anul școlar 2020-2021 arată că „peste o treime din respondenți (38,1%) nu au auzit până acum de Statutul elevului, acest aspect având reale consecințe asupra modului în care dezinformările se propagă în cadrul unităților de învățământ preuniversitar”.

34,7% din elevii participanți la consultare au declarat că nu și-au putut exercita dreptul de a formula feedback semestrial anonim adresat cadrelor didactice de la clasă.

40% dintre elevii chestionați au afirmat că nu și-au putut alege materiile opționale.

Silviu Morcan, președintele Consiliul Național al Elevilor: „Deși Statutul Elevului, primul document ce reglementează distinct drepturile și obligațiile beneficiarilor direcți ai educației a fost adoptat în anul 2016, ne lovim în continuare de comunități școlare în care discuțiile despre acest act normativ lipsesc cu desăvârșire. Până să ajungem la sistemul educațional pe care cu toții ni-l dorim, acel sistem în care toate deciziile sunt bazate pe interesul superior al elevilor, este nevoie ca toți actorii implicați în educație să conștientizeze că drepturile beneficiarilor direcți ai educației nu trebuie să treacă niciodată în plan secund”.

Raport_elevi

Raport_studenti

Distribuie acest articol!