În contextul unei Europe tot mai interconectate și al unei mobilități internaționale fără precedent, tot mai mulți copii români se află în afara granițelor țării. Acești copii sunt ambasadorii culturii și tradițiilor noastre, iar drepturile lor trebuie protejate și promovate cu aceeași fermitate ca și cele ale copiilor aflați în țară.

Ne dorim ca fiecare copil român, indiferent de lo­­cul în care se află, să aibă acces la educație de calitate, la sprijin și la oportunități pentru a-și atinge potențialul. De aceea, Ministerul Educației și-a asumat un rol activ în promovarea și protejarea drepturilor acestor copii, conștienți fiind că educația și integrarea socială sunt esențiale pentru succesul și bunăstarea lor.

Unul dintre angajamentele noastre majore este susținerea învățării limbii române în comunitățile de români din diaspora. În acest sens, am dezvoltat programe speciale care să sprijine cursuri de limba română pentru copiii din străinătate, ajutându-i astfel să păstreze legătura cu limba, tradițiile și cultura noastră. Avem parteneriate cu organizații și asociații românești din diaspora care desfășoară activități educative și culturale pentru copii și care joacă un rol vital în sprijinirea integrării acestora.

Pe data de 30 octombrie 2024 am luat parte la lucrările Congresului „Drepturile copiilor români din străinătate“, organizat de Asociația Dăruire Apreciere Responsabilitate (DAR), condusă de Cristina Herea-­Chiciu și Europäisches Zentrum für Integration und Rechte – Ezir Austria, condusă de Mihaela Windischhofer, în parteneriat cu Comisia juridică din Camera Deputaților. Evenimentul organizat la Palatul Parlamentului a reunit atât politicieni, reprezentanți ai ministerelor, experți în domeniu, cât și reprezentanți ai societății civile din țară și din diaspora.

Evenimentul și-a propus să aducă la masa discuțiilor reprezentanții tuturor instituțiilor abilitate să facă demersuri în vederea intervenției în cazurile de abuz asupra copiilor și familiilor de români stabilite peste hotare. S-a pus în discuție crearea unei legislații unitare la nivel european privind protecția drepturilor copiilor. Doar cu o lege unică la nivelul Uniunii Europene putem avea același limbaj cu autoritățile din celelalte state. Este imperios necesară intervenția statului român pentru protejarea copiilor ro­mâni din străinătate, când există riscul separării de familie.

Am prezentat angajamentul și eforturile Ministerului Educației în asigurarea dreptului la educație pentru copiii ro­mâni din străinătate în contextul unei mobilități internaționale fără precedent.

Convenția ONU privitoare la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală ONU, la 20 noiembrie 1989, ratificată de România în anul 1990, prevede în articolele 28 și 29 dreptul la educație al copilului.

Legislația europeană aplicabilă Mi­nisterului Educației în ceea ce privește drepturile copiilor români în străinătate este Directiva Consiliului din 25 iulie 1977 privind educația copiilor lucrătorilor migranți, care se aplică „copiilor pentru care este obligatorie frecventarea școlii în conformitate cu legislația statului gazdă, ai căror susținători legali sunt lu­­crători resortisanți ai unui alt stat membru, dacă acești copii locuiesc pe teritoriul statului membru în care resortisantul respectiv își desfășoară activitatea ca angajat“ (art. 1).

Potrivit prevederilor acestei directive, care este transpusă și în legislația din România, statele membre, în conformitate cu condițiile lor naționale și cu sistemele lor juridice, iau măsurile adecvate pentru a asigura instruirea gratuită pentru a facilita copiilor lucrătorilor migranți primele contacte pe teritoriul lor, inclusiv, în special, predarea – adaptată la nevoile specifice ale acestor copii – a limbii oficiale sau a uneia dintre limbile oficiale ale statului gazdă.

Statele membre, în conformitate cu condițiile lor naționale și cu sistemele lor juridice și în cooperare cu statele de origine, iau măsuri adecvate pentru a promova predarea limbii materne și a culturii țării de origine pentru copiii lucrătorilor migranți.

În baza prevederilor acestei directive, Ministerul Educației derulează proiectul „Limbă, cultură și civilizație românească“ în țări precum Belgia, Franța, Germania, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia și Spania. Cursul de Limbă, cultură și civilizație românească este predat în unități de învățământ, ca un curs opțional, cu două ore pe săptămână, structurat pentru toate nivelurile de învățământ, în acord cu forma de organizare din statul respectiv, și se adresează copiilor cu ­vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani. Proiectul este derulat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al misiunilor diploma­tice ale României din aceste țări.

În anul școlar 2024-2025 au fost constituite 866 de grupe în 542 de școli din cele 8 țări menționate mai sus. Pentru majoritatea grupelor au fost repartizate deja cadre didactice care vor preda ­cursul de „Limbă, cultură și civilizație româneas­că“. În prezent sunt înscriși în proiect peste 10.000 de copii români, iar din estimările noastre, până la finalul acestui an, numărul de copii români implicați în proiect va depăși cifra de 11.000.

Un alt aspect esențial al implicării noastre este monitorizarea atentă a situației copiilor români în străinătate, mai ales în cazurile vulnerabile. Ministerul Educației colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe și cu misiunile diploma­tice pentru a avea o imagine clară asupra nevoilor și provocărilor cu care se confruntă acești copii și pentru a oferi asistență acolo unde este necesar.

Noua Lege a învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde o secțiune dedicată învățământului pentru beneficiarii primari români din afara granițelor țării și românii reîntorși în țară. Astfel, la art. 61 sunt prevăzute o serie întreagă de măsuri care vin în sprijinul copiilor care studiază în străinătate sau care revin acasă după o perioadă de timp petrecută în afara granițelor, cum ar fi:

• Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc ro­mâni de pretutindeni, așa cum sunt definiți de Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, (republicată, cu modificările și completările ulterioare), cu respectarea legisla­ției statului respectiv.
• Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și De­partamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unități de învățământ de tip „școală românească din afara granițelor țării“, cu predare în limba ro­mână, pe lângă oficiile diplomatice și in­­stituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile de învățământ unde învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români. Aceste unități de învățământ se vor înființa, cu prioritate, în state în care există comunități românești istorice sau însemnate numeric.
• Absolvenții de învățământ gimnazial sau liceal, români de pretutindeni, pot fi înscriși la Evaluarea Națională sau, după caz, la examenul național de Bacalaureat, special organizate în România în baza unor metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.
• Unitățile de învățământ înființate în străinătate, în conformitate cu prevederile art. 61, alin. (2) din Legea 198/2023, sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

În ceea ce privește elevii români care se întorc acasă, legislația actuală prevede o serie de măsuri care vin în sprijinul acestora, cum ar fi:

• Înființarea în cadrul rețelei școlare naționale de grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.
• Organizarea de către inspectoratele școlare județene/ISMB în cadrul unităților de învățământ, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învățământ din România în ultimii doi ani, de grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al mi­nistrului Educației. Grupele de acomoda­re au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română și în recuperarea decalajelor de orice fel, precum și integrarea fa­­cilă în sistemul național de învățământ preuniversitar, prin activități ­extrașcolare.
• Pentru organizarea și predarea no­­țiunilor de limbă, cultură și civilizație românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare și schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească, în unități de învățământ din state membre ale Uniunii Europene.
• Ministerul Educației poate acorda anual burse românilor de pretutindeni care doresc să studieze și sunt ­înmatriculați în cadrul unităților de învățământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului Educației și al ministrului Afacerilor Externe.
• Numărul de burse se aprobă, ­anu­al, prin hotărârea Guvernului privind ci­­frele de școlarizare.
• Condițiile de școlarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului Educației, cu consultarea Departamentului pentru Ro­mânii de Pretutindeni.
• Condițiile de finanțare a beneficiarilor de burse se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.
• În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unități de învățământ din străinătate pentru predarea limbii române și, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba ro­­mână. Condițiile financiare aplicabile și forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.
• Elevii români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum și la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice pe teritoriul României.
• La întoarcerea în țară, elevii pot fi înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

În concluzie, aș dori să subliniez că fiecare copil român, indiferent de locul în care se află, merită o educație de calitate și respectarea deplină a drepturilor sale. Este datoria noastră să îi sprijinim, să le deschidem calea spre oportunități și să le oferim suportul de care au nevoie pentru a reuși în viață. Ministerul Educației este profund angajat în protejarea și promovarea drepturilor copiilor români din diaspora și vom continua să depunem toate eforturile pentru a le asigura un viitor promițător, legat de valorile și identitatea românească.

Ionel-Florian Lixandru – secretar de stat, Ministerul Educației

Articol publicat în nr. 58-59-60 al revistei Tribuna Învățământului