Dorul de universitate: student în vremea pandemiei Covid-19

Articolul studiază modul în care studenții au perceput anul universitar online 2020-2021 și emoțiile pe care revenirea la cursurile fizice le declanșează. Scopul studiului este de a lista dificultățile cu care tinerii s-au confruntat anul trecut și sugestiile de optimizare a cursurilor prin prisma experienței online. Articolul pornește de la aplicarea unui chestionar la care au răspuns 110 studenți din mai multe universități din București și de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și furnizează un feedback util pentru profesorii universitari care pot să-și adapteze modul de prezentare a cursurilor considerând nevoile de ajustare pe care beneficiarii educației universitare le menționează.

Anul universitar online a fost o provocare pentru toți partenerii educației și a conturat o serie de nevoi în reorganizarea desfășurării cursurilor într-un mod eficient. Dincolo de o anumită libertate pe care tinerii au perceput-o în alegerea modului în care au participat la activități și a felului în care și-au gestionat timpul liber, universitatea online a fost o adevărată provocare pentru mulți studenți care au pornit pe drumul formării lor profesionale de la un set de așteptări care în timp scurt s-a transformat într-un șir de provocări, diminuând motivația cu care au început anul. Articolul a identificat o parte dintre aceste probleme și nevoi cu care studenții s-au confruntat în anul universitar ­online prin aplicarea unui chestionar la care au răspuns 110 studenți de la mai multe universități din București și de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, și prin discuțiile de la cabinetul de consiliere. Chestionarul a combinat itemii cu răspuns multiplu cu cei deschiși, oferind șansa tinerilor să-și exprime liber opinia. Întrebările au fost structurate pe câteva direcții: inventarierea problemelor și a nevoilor privind modul de organizare online a cursurilor; completarea cunoștințelor și sursele de informare complementară la care au apelat; modul cum au influențat cursurile online relațiile interpersonale dintre studenți, dintre profesori și studenți; cum și-au petrecut timpul liber în această perioadă și cum a decurs viața privată în me­diul casnic în care s-a mutat educația universitară.

Grupul de respondenți provine de la mai multe specializări din cadrul universităților menționate anterior:

• 70,8% studiază la UNEFS la secția de kinetoterapie (la diferite specializări);
• 7,3% la Facultatea de Medicină Carol Davila;
• 6,4% la Facultatea de limbi străine Babeș-Bolyai;
• 6,5% la Politehnica București, fa­­cultatea de mecatronică și inginerie CCIA;
• 5% la Conservator (diferite secții);
• 2% la ASE;
• 1% la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu;
• 1% la Facultatea de Istorie din ca­­drul Universității București.

Percepția anului universitar 2020-2021 a relevat o proporție egală între răs­­punsurile „stresant“ și „relaxant“, ambele variante scorând 32,7% alegeri, 22,7% l-au simțit ca fiind dificil, 5,9% l-au caracterizat ca fiind „greu“, folosind atribute sinonime (prost, obositor, aiurea, bulversant), și doar 6% l-au considerat bun din diverse motive: au avut timp mai mult pentru alte activități (2%), s-au angajat part-time sau full-time (2%), l-au perceput ca fiind interesant prin noutate (2%). În general, variantele pozitive de răspuns au fost date de studenții din cadrul facultăților de limbi străine, IT și kinetoterapie, primele două categorii putând să-și desfășoare mai ușor activitatea în spațiul online, iar cea de-a treia specializare fiind corelată cu practica din domeniu care completează cunoștințele teoretice. Respondenții care provin de la specializările care au nevoie de desfășurarea activităților în cadrul laboratoarelor, precum medicina, ingineria, muzica, au perceput stresant anul trecut.

Cu privire la intensitatea stresului generat de cursurile online, pe o scală Likert de la 0 la 5, unde 0 marchează lipsa stresului, iar 5 stresul acut, 41,8% din respondenți s-au plasat în zona de stres mediu (29,1%) și ridicat (12,7%), iar 58,2% au considerat perioada analizată ca fiind puțin (39,1%) sau deloc presantă (19,1%). Se observă că procentele reflectă percepția exprimată la primul item din chestionar.

Timpul pe care studenții l-au „câștigat“ prin mutarea educației universitare online a creat oportunități pentru diverse activități care le-a completat viața în anul 2021. Astfel că o parte dintre tineri s-au angajat part-time (43,6%), alții și-au ajutat părinții la muncile casnice (20,9%), 15,5% au optat să se relaxeze mai mult, 5% au practicat sporturi (de relaxare sau de performanță), 5% s-au jucat pe computer, 5% nu au avut timp de alte activități, 4% au ales să lucreze în specializarea de studiu, în timp ce doar 1% s-a dedicat voluntariatului.

Dificultățile pe care respondenții le-au identificat în modul de derulare a cursurilor online se concentrează pe câteva direcții: structura și modul de desfășurare a cursurilor din punct de vedere didactic 60% (lipsa materialelor video adiționale, a cazuisticii medicale pentru ilustrarea practică a cunoștințelor; lipsa interactivității cu profesorul în timpul cursurilor; structurarea cunoștințelor în funcție de utilitate, importanță; explicitarea informației transmise a fost mai redusă), probleme organizatorice 35% (programul de cursuri a fost destul de ineficient împărțit pe orele unei zile și nu s-a menținut tot anul cum a fost stabilit inițial, platformele nu au răspuns nevoilor studenților), aspecte medicale 5% (consecințele utilizării computerului pentru foarte multe ore: tulburări ale sănătății ochilor, probleme legate de modul static de derulare a cursurilor online, probleme ce țin de postura corporală).

de Alina Mihaela MUNTEANU – profesor, psiholog CMBRAE

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 22 / octombrie 2021