Executivul a aprobat Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022-2027, cu sublinierea că ea „exprimă opțiunea fermă de a recunoaște și susține excelența, de a recompensa performanța, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat pentru a adresa provocările economice și societale, de a face știința, inovarea și antreprenoriatul de inovare modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context local, național și international”.
Prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă a subliniat: „Este o strategie pe care o considerăm ca fiind foarte importantă, ținând cont de angajamentul nostru pentru o modernizare și consolidare economică sustenabilă. Avem în acest moment deja asumat, prin Programul România educată, legile educației în dezbatere publică și ele vor asigura un cadru de pregătire și educare a tinerei generații, astfel încât să poată să facă față și să răspundă transformărilor sociale dinamice din perioada următoare, iar strategia pe care o vom aproba astăzi pentru perioada 2022-2027, practic, vine și fundamentează acest angajament al nostru de a corela angajamentul instituțiilor publice cu angajamentul mediului privat pentru a putea să dezvoltăm și să consolidăm domeniul de cercetare și de inovare, să asigurăm antreprenoriatului de inovare privat, șansa să se conecteze și să aibă o contribuție esențială la dezvoltarea economică a țării. Practic, odată cu asigurarea resurselor financiare și materiale, interesul nostru este acela de a asigura resursa umană necesară pentru derularea acestor programe de cercetare și inovare.”
În context, prim-ministrul i-a felicitat, încă o dată, pe elevii autori de performanțe mondiale și europene la matematică, fizică, chimie. Geografie.
„Sistemul românesc de cercetare-inovare trebuie să-i primească și să-i pună în valoare pe tinerii performer”
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, a prezentat coordonatele strategiei naționale în domeniu: „Vorbim de un document strategic de o importanță majoră, pentru că el trasează, de fapt, viziunea României în cercetare, inovare și specializări inteligente în orizontul de timp 2022-2027. Vorbim despre domeniile cele mai importante pentru o creștere economică accelerată. Cercetarea, inovarea, înseamnă de fapt productivitatea muncii, înseamnă investiții cu valoare mare adăugată, în mod ideal generate de economia românească, investiții care se traduc în locuri de muncă, salarii mai mari. De aceea am spus din nou și din nou că este vorba de domenii de vârf de lance pentru modelul economic românesc și veți regăsi în acest document strategic câteva repere foarte importante, dar înainte să le expun, voi spune că e un document care a întrunit foarte multe opinii exprimate, a reunit aceste opinii din partea mediului academic, din partea institutelor și organizațiilor de cercetare, Academia Română, ministere, instituții publice și mediu privat. Deci el a fost pus în dezbatere publică undeva anul trecut, noi am reușit să accelerăm acest proces de la începutul mandatului meu și să venim astăzi pe masa Guvernului și prin decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă să fie aprobată această importantă strategie. De asemenea, precizez că este un document corelat cu recomandările experților Comisiei Europene, cu recomandările specialiștilor Băncii Mondiale, cu raportul de PSF, instrumentul de suport de politici publice pe care Comisia Europeană l-a pus la dispoziția României pentru domeniile cercetare, dezvoltare, inovare. Și acum reperele fundamentale: în primul rând, meritocrația. Vorbim despre o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare-inovare, atât la nivel individual, cel al cercetătorului român, cât și la nivelul organizațiilor de cercetare. Dacă nu reușim să facem o evaluare obiectivă în mediul de cercetare-inovare, ne întrebăm unde putem să o facem, pentru că aici avem niște indicatori transparenți, obiectivi, care variază de la număr articole, număr patente, colaborări cu mediul privat încheiate prin transfer tehnologic și așa mai departe. La nivelul tinerilor români, la nivelul cercetătorilor, vorbim despre români care ne fac mândri la nivelul întregii lumi, care sunt pe primele locuri, care vin înapoi în țară cu medalii. Sistemul românesc de cercetare-inovare trebuie să poată să-i primească și să-i pună în valoare. Și vorbim, de fapt, despre un principiu al eficienței și al prioritizării cheltuielilor publice în sistemul de cercetare-inovare, așa cum ne spune și Comisia Europeană. Este mai bine să dai mai mult pentru mai puțini decât să dai mai puțin pentru mai mulți. Asta înseamnă, de fapt, să prioritizezi și să apreciezi meritocrația. Al doilea reper este cel legat de calitatea infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare din țara noastră. Am enunțat la începutul mandatului că prefer să investim în creiere, și nu în ziduri. Dar asta nu înseamnă că am terminat cu problemele de infrastructură ale cercetării și prin această strategie creăm cadrul ca aceste probleme să fie rezolvate și să își găseacă finanțare prin Planul Național, un document care urmează acestei strategii în perioada imediat următoare și programele operaționale europene. Al treilea reper este cel al parteneriatului între organizațiile de cercetare și mediul privat. De foarte multe ori, ne-a spus și Comisia Europeană, sistemul românesc de cercetare s-a caracterizat printr-un accent profund, puternic pe cercetarea teoretică fundamentală, fără transfer în economie, fără transfer tehnologic. Obiectivul nostru – și, prin această strategie, ne asigurăm cadrul pentru a putea face asta – este să conectăm organizațiile de cercetare, institutele naționale de cercetare-dezvoltare la mediul privat, să avem o corelare a temelor și să existe, de fapt, transfer tehnologic și inovare care să genereze valoare adăugată în economie. Și mă apropii de final. Un alt reper esențial este internaționalizarea cercetării românești, sprijinul pe care îl acordăm organizațiilor de cercetare, cercetătorilor români, pentru a accesa programele de tip Horizon și alte programe, colaborări europene, pentru a contribui la misiunile europene definite la nivel strategic. Așadar, în perioada următoare, pe baza acestei strategii vom veni pe masa guvernului cu Planul Național 4, Planul Național Cercetare-Dezvoltare-Inovare, PN4. El va operaționaliza această strategie și îi va da instrumentele de finanțare pentru a o pune în practică, instrumente care înseamnă atât fonduri de la bugetul de stat, cât și fonduri europene și alte fonduri.”
