A plecat dintre noi istoricul Dinu C. Giurescu, profesor universitar, academician, autor, personalitate  a culturii și a societății românești contemporane. S-a născut în București, la 15 februarie 1927, într-o familie de istorici, tatăl fiind istoricul Constantin C. Giurescu, iar bunicul, Constantin Giurescu. A urmat Liceul Sfântul Sava și Facultatea de Istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o în  1950. La aceeași Universitate, a obținut titlul de doctor, în 1968. A fost muzeograf la Muzeul de Artă din București, Secția de Artă Medievală, între 1956 și 1964, iar, în continuare, în intervalul 1964-1968, a îndeplinit funcția de cercetător la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe, în domeniul istoriei diplomației. Între 1965 și 1969, a predat cursul Istoria diplomației românești în cadrul programului de studii postuniversitare organizat de MAE. În perioada 1968-1987, a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, din București, unde a predat, ca titular, cursul Istoria civilizației europene. Activitatea academică a istoricului Giurescu a depășit granițele țării, prin faptul că, între 1988 și 1990, a avut calitatea de visting professor la William Paterson College, Wayne, New Jersey și la Texas A&M University, Statele Unite ale Americii. Între 1990 și 1997, a fost profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, în cadrul Catedrei de Istoria Românilor și, după această perioadă, a rămas să funcționeze în facultate ca profesor consultant și conducător de doctorate. În paralel cu implicarea academică, a dezvoltat o bogată activitate de cercetare științifică, materializată într-o operă importantă pentru istoriografia și cultura românească: 18 volume de autor, 14 volume în colaborare, șapte ediții îngrijite, 12 prefețe și postfețe, 86 de articole, două manuale în colaborare, un atlas istoric. Între lucrările de autor semnate Dinu C. Giurescu se află: Arhitectura Bucureştilor încotro?, Editura Vremea, 2010, 221 p. + 8 planşe foto; Lichidatorii. România în 1947, Editura Enciclopedică, 2010, 210 p.; De la Sovromconstrucţii nr. 6 la Academia Română. Amintiri. Mărturii, Editura Meronia, Bucureşti, 2008, 463 p. 4.; Falsificatorii. „Alegerile“ din 1946, Centrul de Istorie a Românilor, Constantin C. Giurescu, Editura RAO, 2007, 380 p.; Uzurpatorii. România, 6 martie 1945-7 ianuarie 1946, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004, 639 p.; Cade cortina de fier. România 1947. Documente diplomatice. Selecţie, traducere, adnotări, studiu introductiv şi indice de Dinu C. Giurescu, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2002, 253 p. 7.; „Alegerile“ din 1946 – 100 documente inedite, traduse, adnotate şi cu o introducere de Dinu C. Giurescu, în volumul Centenar. Constantin C. Giurescu. Amintiri şi documente inedite, Editura Universitaria, Craiova, 2001, pp. 297-670.; România în al doilea război mondial. 1939-1945, Editura ALL, Bucureşti, 1999, 310 p.; ediţia în engleză, Romania in the Second World War (1939-1945), în colecţia East European Monographs (No. DXLV), Columbia University Press, 496 p., New York, 2000; Imposibila încercare. Greva regală. 1945, Documente diplomatice, Selecţie, traducere, adnotări, studiu introductiv de Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999, 379 p.; Guvernarea Nicolae Rădescu, Editura All, Bucureşti, 1996, XVI + 400 pagini; Romania’s Communist Takeover: The Rădescu Government, East European Monographs (no. CCCLXXXVIII), Boulder, Distributed by Columbia University Press, New York, 1994, 202 pagini (inclusiv 62 p. documente inedite); Distrugerea trecutului României, Editura Museion, Bucureşti, 1994, 175 pagini, ediţie cu 9 documente inedite (memorii ale autorului, singur sau cu alţi colegi, pentru a opri dărâmarea unor monumente istorice), traducere din limba engleză de Anca D. Giurescu; The Razing of Romania’s Past, editat sub auspiciile Samuel H. Kress Foundation, World Monuments Fund şi US/ICOMOS, distribuit de The Preservation Press, Washington D.C., aprilie 1989, 198 pagini; ediţia din Marea Britanie a lucrării precedente, publicată de Architecture Design and Technology Press, Londra, februarie 1990, prefaţă de arhitect Şerban Cantacuzino, 201 pagini; Istoria ilustrată a românilor, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981, 640 pagini; ediţii în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă, aceeaşi editură, 1982; Ion Vodă, Editura Militară, Bucureşti, 1974, 112 p. (Colecţia „Domnitori şi voievozi ai Ţărilor Române“); Ţara Românească în secolele XIV şi XV, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, 496 pagini (Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române pe 1973), Ion Vodă cel Viteaz, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, ediţia I, 1963, 223 pagini; ediţia a II-a, 1966, 229 pagini; ediţia din Republica Moldova, Chişinău, 1992, 155 pagini; Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu, ediţie de text după manuscrisul original, 150 pagini, în „Studii şi materiale de istorie medie“, Bucureşti, 1962. Acestor lucrări li se adaugă cele scrise în colaborare, într-un număr impresionant. A coordonat volumele IX (ediția I, 2008, ediția a II-a, 2016) și X (2013) ale tratatului Istoria românilor, editat de Academia Română, la redactarea cărora a participat în calitate de coautor. A devenit membru al Academiei Române, corespondent, în anul 1990 și titular, în 2001. În 24 aprilie 2014, a fost ales vicepreședinte al Academiei Române, dar nu și-a exercitat funcția decât un an, din cauza problemelor de sănătate. În același timp, a fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România. În perioada 1979-1985 și din 1991, a fost președintele Comisiei româno-bulgare de istorie din partea României.
Istoric și profesor de prestigiu, Dinu C. Giurescu a fost, în același timp, o conștiință lucidă, care, în numele adevărului, al valorilor și intereselor naționale, nu a ezitat să critice fenomenele și procesele involutive din spațiul nostru, starea de degradare economică, socială, politică, morală și spirituală, să pledeze pentru educație, pentru adevăr, pentru educarea tinerelor generații, pentru cunoașterea istoriei, pentru afirmarea conștiinței, identității și demnității românești în Uniunea Europeană și în lume. Prin plecarea dintre noi a academicianului Dinu C. Giurescu, cultura și lumea românească pierd un mare cărturar umanist, o mare conștiință și un patriot român autentic.
Sorin IVAN