O nouă lege a educației, un act ce trebuie să fie semnificativ, revoluționar pentru generații de tineri absolvenți ai școlii publice, trebuie să se adapteze marilor schimbări tehnice, economice, sociale ale secolului XXI. Se vorbește atât de mult despre digitalizare, dar nu vedem încă un progres evident în acest sens. Școala trebuie să aibă un rol major prin adoptarea procesului tehnic în sine, dar și prin formarea de oameni pregătiți să preia și să se implice în acest proces.

Așadar, discutăm despre schimbarea/transformarea instrumentelor de lu­­cru în procesul de predare-învățare, dar mai ales despre formarea absolvenților pregătiți pentru o viață nouă în care ma­șinăriile automate, programele și aplicațiile pe diverse sisteme numite calculatoare sau roboți, vor fi omniprezente. Nu putem lăsa la voia întâmplării „adaptarea la resurse noi“ a absolventului de școală, la fel cum nu putem să nu-l învățăm să aibă grijă de propria sănătate, să fie un bun antreprenor, să fie bun analist, să știe să ia decizii importante în viață.

O mulțime de oameni, specialiști în diverse domenii, încearcă să impună o schimbare în ceea ce se va întâmpla cu educația condusă în viitor de noua lege.

Mii de profesori de informatică din comunitatea UPIR (Uniunea Profesorilor de Informatică din România), dar și alte mii de oameni – manageri, specialiști din domeniul IT&C sau ramuri conexe – solicită decidabililor din administrație și din politică o lege a educației în care digitalizarea și formarea competențelor digitale să existe concret ca un fir roșu în procesul educației de calitate, a educației pentru oameni noi care vor schimba lumea în care trăim.

Iată demersul pe care îl aducem în atenția Ministerului Educației Naționale de circa doi ani:

Stimate domnule ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu,

Ministerul Educației a pus în dezbatere noua lege a educației ce va deveni oficială în curând.

Credem că sunteți de acord că informatica trebuie să aibă un loc important în acest document, mai ales că se invocă permanent importanța digitalizării și politicile europene în acest sens. Chiar ultimele statistici la nivel european relevă faptul că România este pe ultimul loc în ceea ce privește procesul de digitalizare. În același timp, statisticile spun că este o criză acută de specialiști sau oameni cu minime competențe IT&C.

De aceea, facem un demers către MEN, la care să avem susținerea a peste 800 de profesori de informatică semnatari ai acestui document transmis.

Invocăm , în primul rând, documentul realizat împreună cu ANIS, trimis către minister cu mai bine de un an în urmă. Facem precizarea că partea de propunere și intervenție în structura planului-cadru ne aparține exclusiv și a fost realizată și susținută de foarte mulți colegi.

Iată propunerea noastră:

1. Informatica trebuie să aibă un loc important în planul-cadru la liceu, in­diferent de profil, de aceea susținem existența unei ore de algoritmi și bazele programării pe tot parcursul claselor IX-XII, în toate clasele de liceu. Aceasta va continua, de fapt, planul-cadru existent în prezent la gimnaziu.

2. De asemenea, solicităm ca în pro­ba multidisciplinară de Bacalaureat să existe și elemente de algoritmi și programare.

Facem precizarea că demersul nostru nu se referă la planul-cadru din liceele de matematică-informatică, ci mai ales la acelea care nu au prevăzut nicio oră pentru studiul bazelor informaticii.

Semnatari, peste 800 de profesori din școli și licee, staff UPIR, Asociația Patronală a Specialiștilor din Industria IT&C și Servicii (ANIS).

Iată poziția și argumentele colegilor noștri susținători ai acestui demers:

Profesor Daniel Popa, Orăștie. Autor de manuale și lucrări în sprijinul elevilor de gimnaziu și liceu

Suntem într-un moment în care se naște o nouă lege a educației, lege care va guverna educația elevilor din România pentru mai mulți ani. Este esențial ca această lege să creeze un cadru care să permită dezvoltarea intelectuală a co­­piilor, să permită profesorilor să formeze generațiile ce vor urma. Copiii pe care-i formează sistemul educațional trebuie să dobândească cunoștințele și competențele necesare traiului și dezvoltării adultului care va deveni. Ministerul Educației, prin legea educației, planuri-cadru și programe, trebuie să sprijine dezvoltarea celor 8 competențe cheie necesare învățării pe tot parcursul vieții, din recomandarea 2006/962/CE:

1. Comunicare în limba maternă, care să permită exprimarea și interpretarea unor fapte, opinii, concepte, gânduri sau sentimente atât în formă orală, cât și scrisă.
2. Comunicarea în limbi străine, care va permite individului să comunice și în afara grupului său lingvistic național.
3. Competențe matematice, științe și tehnologii, care-i vor permite înțelegerea lumii naturale, dezvoltarea și aplicarea gândirii matematice și a tehnologiei în rezolvarea unor probleme.
4. Competențe digitale, fără de care nu se poate face față revoluției industriale pe care o trăim.
5. A învăța să înveți este o abilitate necesară pentru gestionarea eficientă a propriei învățări.
6. Competențele sociale și civice sunt utile pentru un individ care participă constructiv și eficient la viața socială.
7. Spiritul de inițiativă și antreprenorial va ajuta individul să-și pună ideile în practică.
8. Sensibilizare și exprimare culturală, care presupune aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii precum muzica, artele vizuale sau literatura.

În 2016 s-au schimbat planurile-cadru pentru gimnaziu, fiind introdusă și disciplina „Informatică și TIC“ în trunchiul comun, fapt ce a dus la creșterea nivelului competențelor digitale ale elevilor care urmează studiile liceale. Continuarea la liceu a studiului informaticii, care dezvoltă în principal gândirea logică și cea algoritmică, și a TIC, care ajută la dobândirea competențelor în utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, și îmbinarea lor armonioasă poate duce la dezvoltarea celor 8 competențe cheie necesare învățării pe tot parcursul vieții. Proiectele realizate de elevi, care îmbină programarea cu utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor, și susținerea acestora în fața unor colegi sau profesori, studiul necesar realizării acestora și munca în echipă ajută la dezvoltarea tuturor celor 8 competențe cheie.

Suntem la începutul celei de-a 4-a revoluții industriale care-și are baza ­într-un nou fenomen tehnologic: digitalizarea. Suntem înconjurați de mașini/dispozitive cu inteligență artificială, asistenți virtuali care ne fac viața mai ușoară, folosim tot felul de dispozitive care ne controlează casa, mașina…, dar suntem oare capabili să le folosim cum trebuie? Pregătim elevii să poată înțelege să folosească corect aceste noi facilități? Creăm o generație care este capabilă să producă ceva similar sau doar una de consumatori care apasă doar pe butoane în speranța că vor obține rezultatul dorit?

Studiul informaticii, al algoritmicii și al tehnologiei informației și a comunicațiilor de la vârste fragede poate duce la formarea unei generații capabile atât să folosească, cât și să creeze dispozitivele și programele care ne vor conduce spre cea de-a 5-a revoluție industrială. Un număr redus de ore pentru studiul informaticii și TIC va forma oameni care, poate, vor fi capabili să înțeleagă despre ce ar fi vorba în acest domeniu, pe când un număr suficient de ore de studiu va da posibilitatea elevului să înțeleagă cu adevărat ce se întâmplă, să poată deveni un creator de conținut și nu doar un consumator. Dacă dorește susținerea studiului informaticii și TIC, Ministerul Educației poate lua câteva măsuri:

• Introducerea la examenul de Bacalaureat și a examenelor naționale de final al clasei a 8-a a unei probe de competențe digitale, probă finalizată cu un calificativ.
• Introducerea în trunchiul comun a unei ore de informatică și TIC, pentru toate clasele de liceu.
• Introducerea unui număr de minim 4 ore de informatică și 2 ore de TIC în planul-cadru corespunzător claselor de matematică-informatică.
• Susținerea olimpiadelor și concursurilor la care participă elevii pasionați, elevi care vor opta pentru a deveni specialiști sau care vor fi un exemplu, un stimul pentru toți colegii lor care vor practica coding sau vor folosi cunoștințele IT&C în viață.

Strugar Simion – profesor Informatică și TIC, Colegiul Național George Coșbuc, Năsăud

Liceul (școala în general) pregătește elevii pentru viață. Situația pandemică recentă și gradul din ce în ce mai mare de folosire efectivă a telefoanelor și a altor dispozitive mobile (a sistemelor de supraveghere, Internetul lucrurilor în general), de la vârste din ce în ce mai fragede, obligă școala la adaptare și conștientizare a eventualelor probleme. AcadNet și Info­educație sunt locomotivele unor mișcări școlare ce dezvoltă și inspiră voința tinerilor spre progres tehnologic, construcții și creații digitale, depășind viteza cu care se pot schimba programele școlare.

Chereș Adriana – profesor Informatică și TIC, Cluj-Napoca

Concursul Infoeducație, prin cele 5 secțiuni ale sale, oferă cadrul ideal pentru evaluarea competențelor digitale, dobândite de elevii participanți, concretizându-se prin utilizarea cu încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii în documentare, analizare și soluționare a unor probleme identificate din viața reală, în afara contextului didactic. Elevii își pun în valoare competențele transversale cum ar fi comunicarea, competența lingvistică, matematică și științe. Elevii, când lucrează în perechi pentru a realiza un proiect, colaborează, analizează, interpretează și sintetizează informațiile, ei au o responsabilitate comună. Astfel, ei își asumă activitatea și rolurile în mod colectiv și răspund solidar pentru rezultatele acesteia. Așa apare, de altfel, inovarea ca punere în practică a ideilor și/sau a soluțiilor identificate de elevi prin construirea unor aplicații pe care le prezintă în concurs juriului alcătuit din profesori de specialitate și din specialiști din domeniul IT, invitați să se implice activ în evaluarea produselor elevilor.

Dimitriu Petru – Inginer software la Amazon Iași, fost asistent de laborator la Facultatea de Calculatoare Iași

Abilitățile digitale și informatica în general ne învață să ne obișnuim cu o rigoare a gândirii, motiv pentru care cred că ar fi indicat să se studieze informatica la toate profilurile – nu ca și când am ajunge toți programatori, ci pentru a stimula gândirea logică și algoritmică.

Infoeducație arată cât de versatile sunt abilitățile digitale, faptul că ele pot fi aplicate în orice domeniu pentru a ușura și a automatiza munca ce ar putea fi consumatoare de timp sau repetitivă.

Daniel Popa – profesor, Orăștie

Olimpiadele și concursurile din sfera informaticii și TIC sunt o adevărată pepinieră de specialiști. Majoritatea elevilor participanți la astfel de competiții au urmat studii tehnice, folosind și valorificând ceea ce au învățat în timpul competițiilor. Dacă ar fi să facem o analiză a principalelor olimpiade și concursuri susținute de Ministerul Educației și al rolului acestora, atunci ar suna cam așa:

• Olimpiada Națională de Informatică – este un concurs de algoritmică în care elevii soluționează probleme într-un timp scurt. Participanții merituoși se pot califica la competiții internaționale.
• Olimpiada de Inovare și Creație Digitală – InfoEducație – este un concurs de proiecte ce pot fi realizate în echipe de doi elevi. Concurenții pot alege să participe la una dintre cele 5 secțiuni: Software Educațional, Programare Web, Software Utilitar și Jocuri, Multimedia, Roboți.
• Olimpiada Internațională de Informatică pe Echipe – IOIT – este un concurs în care o echipă formată din 4 elevi și 2 rezerve trebuie să rezolve un set de probleme de algoritmică într-un timp dat.
• Olimpiada de Informatică Aplicată – AcadNet – este o competiție în care elevii își testează cunoștințele și abilitățile din domeniul rețelelor, calculatoarelor și al depanării software. Elevii pot participa la una dintre cele trei secțiuni, existând și o etapă internațională.
• Olimpiada de Tehnologia Informației – OTI – are două secțiuni: una în care elevii creează un proiect C# ce va fi eva­luat de o comisie și una care testează abilitățile de operare PC.

Fiecare competiție dezvoltă cel puțin una dintre cele 8 competențe cheie, stimulând elevii să se depășească pe ei înșiși, să devină cea mai bună versiune a lor.

Așadar, InfoEducație, un proiect cu o vechime de 30 de ani, scoate în evidență necesitatea cultivării abilităților digitale pentru elevii de liceu. Nu este vorba doar despre performanță ci, mai ales, despre folosirea tehnologiilor pentru viața reală, practică. Faptul că am adus în față elevii performeri atestă ideea că a existat și există în multe școli acest trend creativ al tinerilor noștri care au nevoie de competența digitală în oricare domeniu școlar: muzică, științe, literatură, media etc.

Vom descoperi în exemplele de mai jos cum se folosesc abilitățile digitale pentru crearea de proiecte utile nu nu­­mai școlii, ci și întregii societăți.

Am investigat mai multe ediții ale Olimpiadei de Inovare și Creativitate digitală încă de acum. Voi spicui din miile de lucrări create de elevii noștri de-a lungul anilor, din 2004 încoace. Arhiva este publică pe site Olimpiada InfoEducație. Vom vedea diversitatea domeniilor abordate, utilitatea lucrărilor, dar și diversitatea școlilor din care provin elevii creativi.

Un fapt îmbucurător este participarea fetelor cu proiecte de același nivel calitativ și complexitate tehnică cu al băieților.

Artă gotică – Web – Iași – 2004 Națională

Un site web care sintetizează monumente gotice, realizări ale sculptorilor și pictorilor vremii.

Autori, elevii: Apetrei Andrei, Onofrei Radu, Tănase Lucian – Grup Școlar Ștefan Procopiu, Iași.

Design Interior 3D – Soft – Maramureș – 2004 Națională

Software ce permite proiectarea de case și de interioare.

Autori, elevii: Chiorean Tiberiu, Chiorean Artur – Colegiul Național Vasile Lucaciu, Maramureș.

Modelarea Experimentelor De Fizică – Soft – Arad – 2004 Națională

Programul asistă elevul sau profesorul de fizică la întocmirea referatelor de laborator și simulează experimentele, bazându-se pe un limbaj de scripting.

Autori, elevii: Crișan Călin – Colegiul Național Moise Nicoară, Arad, Biriș Claudiu – Colegiul Național Elena Ghiba Birta, Arad.

Începutul Universului – Soft – Bacău – 2005 Națională

Un soft educațional ce prezintă primele minute după explozia primordială Big-Bang.

Autor, elevul Apetrei Claudiu – Colegiul Tehnic Anghel Saligny.

Photo-poetry – Web – Teleorman – 2007 Națională

Destinat celor pasionați de artă – literatură, fotografie, desen: galerii personale, forum, articole, bloguri. Totul dinamic, optimizat, flexibil, securizat.

Autori, elevii: Simian Florin-Mihnea, Toader Cosmin – Colegiul Național A.D. Ghica, Alexandria.

Platformă de Concursuri Online – Soft – Mehedinți – 2009 Națională

O platformă ce poate susține concursuri online, calculând automat punctajele participanților și clasamentele concursurilor (pe grupe de vârstă, etape și sezoane). Oferă și posibilitatea utilizatorilor să aibă o pagină de profil, un CV și eventual un mini-blog simplist.

Autor, elevul Tutunaru Cosmin – Colegiul Național Traian, Mehedinți.

DictRO – Soft – Vâlcea – 2009 Națională

DictRO este o aplicație ce permite nararea în limba română a textelor.

Are marele atu că este un program super original întrucât o aplicație asemănătoare nu a mai fost scrisă de un programator român. Există un program care narează în limba română. DictRo permite și nararea orei, a link-urilor, numără etc. Tot ce este băgat cu copy și paste într-un edit. Permite și diacritice, fiind realizat în CodeGear Delphi 2009.

Autor, elevul Budișteanu Ionuț Alexandru – Colegiul Național Mircea cel Bătrân, clasa a VIII-a.

Virtual Lessons – Soft – Suceava – 2009 Națională

Virtual Lessons este un soft ce vine în sprijinul elevilor, dar și al profesorilor.

Aplicația oferă posibilitatea elevilor de a-și însuși cunoștințe noi într-un mod plăcut și atractiv.

Pe lângă modul plăcut de învățare, elevul poate opta pentru o evaluare pe diferite nivele de dificultate ce oferă o situație clară asupra materialului asimilat de elev în urma parcurgerii lecțiilor.

Toate informațiile, rezultatele sunt salvate într-o bază de date după prelucrările aferente. Aceste date pot fi vizualizate de profesori, iar pe baza lor să delibereze în ceea ce privește notarea elevului.

Pentru ca softul să poată fi folosit cu ușurință chiar și de persoane ce sunt la început în deslușirea tainelor computerului, acesta deține o interfață ușor de folosit și explicită, ceea ce îi oferă un avantaj utilizatorului, anume de a folosi aplicația intuitiv, fără a avea nevoie de o instruire specială.

Autori, elevii: Coman Florin Alexandru – CN Ștefan cel Mare, Gherasim Daniel – CN de Informatică Spiru Haret, Suceava.

Clasa virtuală – Web – Vrancea – Lucrări 2015 Națională

Aplicația Clasa virtuală este concepută pentru a veni în ajutorul profesorilor în prezentarea lecțiilor și examinarea elevilor. Lecțiile prezentate de profesor, pe laptop, sunt transmise în timp real pe dispozitivele elevilor (smart­phone, tabletă sau laptop). De asemenea, profesorul creează teste pe laptop care sunt rezolvate de elevi.

Autori, elevii: Valentin Mocanu, George Neacșu – Colegiul Național Unirea, Focșani.

Web School Platform – Web – Timiș – 2008 Națională

Web School Platform este un CMS destinat școlilor. Creează un mod facil de comunicare între părinte și profesor (prin forumul integrat sau prin mesajele private), dar și între elevii școlii.

Păstrează o arhivă a realizărilor elevilor, generațiile care „termină“ fiind salvate într-o secțiune specială.

Există și o interfață pentru teste ­online și un catalog virtual + alte facilități.

Mâna robotică – Roboți – Vâlcea – Lucrări 2015 Națională

Este o mână robotică ce copiază întocmai mișcările mâinii (utilizatorului) pe care sunt atașați senzori.

Această lucrare nu are nevoie de un computer pentru a funcționa.

Autor, elevul Marian Stoica – C.N. Alexandru Lahovari, clasa a XI-a.

Controlul Automat al unui Quadcopter cu o Mănușă Inteligentă – Roboți – Arad – Lucrări 2016 Națională

Această „mănușă inteligentă“ este echipată cu un accelerometru care citește mișcările mâinii, făcând astfel controlul quadcopter-ului mult mai intuitiv, în comparație cu aplicații pe smartphone sau telecomenzi.

Autori, elevii: Robert Preda, Denis Popa – Liceul Mihai Viteazul, Ineu.

În concluzie

Argumentele noastre pentru educație bazată pe abilități digitale sunt legate nu numai pe trendul general, european, ci mai ales pe fapte ce dovedesc un proces început în timp, dar încă neinstituționalizat. Sperăm ca acest demers să fie înțeles și să aibă succes. Credem că în planurile-­cadru de la toate nivelurile, informatica să fie pe același nivel cu disciplinele de bază ce se vor studia în virtutea noii legi. Legea educației este legea ce pune în va­­loare, echilibrat, dezvoltarea celor 8 competențe cheie printre care trebuie să se vadă explicit competența digitală a absolventului bine pregătit pentru viață.

Emil ONEA – profesor, director executiv UPIR
Daniel POPA – profesor

Articol publicat în revista Tribuna Învățământului nr. 32-33