Pe fondul unei situații politice, economice și sociale fără precedent, numirea prof. univ. dr. psih. Daniel David la conducerea Ministerului Educației și Cercetării se numără printre puținele vești bune. Fostul rector al Universității Babeș-Bolyai propune un pariu ambițios, cu luciditate și cu convingerea că vremurile pe care le traversăm impun, și în domeniul educației, măsuri adecvate la noua realitate. Condițiile economico-financiare dificile, creșterea prețurilor, coroborate cu măsurile de austeritate ne fac să pornim anul, după cum spunea Daniel David la finele anului trecut, „cu un optimism rezervat/reținut. Împreună însă, prin viziune și cooperare în acest cadru economico-financiar complex și complicat, vom asigura buna funcționare a sistemului de educație și cercetare și vom implementa noi dezvoltări (din programul de guvernare și altele complementare), care să modernizeze educația și cercetarea românească“.

„E nevoie ca oamenii să știe ce se întâmplă, ce se va întâmpla“

Consecvent anunțului făcut în momentul învestirii, prof. univ. dr. Daniel David a anunțat că în luna mai va prezenta un raport asupra situației sistemului de educație și a cercetării din țara noastră, conștient fiind că doar pe o bază serioasă se poate construi ceva serios și durabil.

În viziunea ministrului Educației și Cercetării, raportul anunțat va oferi o perspectivă clară asupra stării educației din țara noastră, identificând punctele tari și punctele slabe ale sistemului. Ministrul a mai spus că un lider din domeniul educației trebuie să aibă nu doar viziunea, ci și strategia necesară pentru a se putea adresa eficient și coerent nevoilor și provocărilor sistemice în situația de față: „Pe termen scurt și mediu, e foarte important ca bugetul pe care îl vom primi să fie implementat foarte eficient. Dacă suntem eficienți, putem începe și implementarea unor proiecte. E nevoie ca oamenii să știe ce se întâmplă, ce se va întâmpla. E important să ținem cont de bunele practici europene. Eu cred în viziune, cred că un ministru trebuie să aibă viziune și strategie. Cred că acel diagnostic pe care in­tenționez să îl publicăm la începutul lunii mai va fundamenta măsurile ministerului“.

În ultimii 35 de ani, nu toți, dar o bună parte dintre miniștrii Educației, în funcție de culoarea politică pe care au purtat-o, au venit cu reforme care mai mult au bulversat decât au ajutat sis­temul să se redreseze. Care sunt principalele direcții în care va ­acționa noul ministru al Educației și de ce reforma pe care o pregătește ar fi altceva decât tot ceea ce au gândit predecesorii săi?

„Reforma trebuie făcută doar acolo unde este cazul și doar dacă duce la progres și bunăstare“

După propriile declarații, ministrul Daniel David țintește o reformă bazată pe dovezi științifice. În consecință, principalele direcții ale strategiei sale cu privire la cele mai importante probleme de pe agenda publică vor fi salarizarea profesorilor, planurile-cadru pentru liceu, finanțarea universităților, încă nerezolvata problemă a plagiatelor, implementarea unor metode moderne de predare pentru profesori, precum și abordarea unor aspecte grave, cum sunt consumul de droguri în școli și absența gândirii critice. „Eu nu doresc să reformez pentru mine sau pentru gloria de a mă prezenta ca un reformator (unii au avut complexul Spiru Haret), ci pentru copiii și oamenii din sistem. Iar reforma trebuie făcută doar acolo unde este cazul și doar dacă duce la progres și bunăstare, altfel a face reformă de dragul reformei este o greșeală“, a afirmat ministrul.

În viziunea sa, politicile implementate trebuie să fie bazate pe dovezi, astfel că, înainte de a se stabili ce este de făcut, trebuie formulat un diagnostic riguros și vor fi folosite adecvat științele psiho-educaționale: „Politicile implementate tre­buie să fie bazate pe dovezi, iar acestea trebuie să rezulte dintr-o etapă anterioară de diagnostic riguros, la rândul său bazat pe dovezi. În acest fel, schimbările rezultă din utilizarea adecvată a științelor psiho-­educaționale într-un anumit context socio-educațional, nu din abordări prea ideologice sau după dorințele idiosincratice ale miniștrilor“.

Universitățile trebuie să-și definească misiunea: unele să fie axate pe cercetare-învățare, altele doar pe învățare, iar altele pe cercetare avansată

Noul ministru al Educației a vorbit în mai multe rânduri – și în această nouă calitate, precum și în calitatea de rector al uneia dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din țara noastră – despre calitatea învățământului românesc. Referindu-se la învățământul universitar, pe care îl cunoaște cel mai bine, Daniel David a subliniat progresele înregistrate de universitățile românești în ultimii ani, ele începând să fie recunoscute la nivel internațional, in­clusiv prin integrarea lor în alianțe universitare europene și prin poziționarea în clasamentele academice globale. În ciu­da acestor realități îmbucurătoare, limitările legislative nu favorizează în mod deosebit excelența.

Ministrul consideră ca fiind un aspect pozitiv al noii legislații faptul că universitățile sunt obligate să-și definească misiunea. Unele instituții de învățământ su­­perior vor fi axate exclusiv pe educație, altele, pe cercetare de nivel avansat, iar altele vor combina cele două direcții. Această diferențiere, în opinia noului ministru al Educației, este fundamentală pentru dezvoltarea unui învățământ su­­perior modern și performant.

Cu toate acestea, a remarcat și nemulțumirile venite din partea cadrelor universitare, care resimt o creștere a sarcinilor administrative, precum raportările și evaluările, în detrimentul proceselor de învățare și predare. Este absolut nece­sară, spune ministrul, flexibilizarea programelor de studii, deoarece sistemul actual pe care l-am moștenit din anii ’90 este mult prea rigid, un exemplu fiind restricțiile care condiționează astăzi ac­cesul la un program de masterat sau de doctorat în funcție de domeniul licenței sau al masteratului, ceea ce limitează adaptabilitatea și diversitatea parcursurilor academice.

Iată ce declară noul ministru cu privire la toate aceste aspecte: „În lege a apărut un lucru bun și anume că universitățile trebuie să-și definească misiunea: unele să fie axate pe cercetare-învățare, altele doar pe învățare și altele care vor să facă cercetare avansată internațională. Cred că pentru învățământul superior aceste lucruri sunt fundamentale, diferențierea misiunii universităților, flexibilizarea programelor în sensul că încă avem un sistem vechi, moștenit din anii ’90, în care noi condiționăm ciclurile de studiu într-o universitate“.

Pe termen lung, viziunea și strategia bine fundamentate vor face diferența

În ceea ce privește învățământul preuniversitar, Daniel David este de părere că sistemul preuniversitar trebuie să se concentreze asupra dezvoltării competențelor fundamentale ale elevilor, acel ansamblu format din cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale și valori, și atrage atenția asupra dezechilibrului dintre teoria predată în școli și aplicabilitatea ei practică. Daniel David este de părere că teoria este esențială atunci când este bine fundamentată, chiar dacă mulți o consideră inutilă: „O teorie solidă nu doar că oferă semnificații profunde, dar și con­tribuie la formarea unor indivizi greu manipulabili, capabili să înțeleagă și să analizeze complexitatea lumii“.

Ministrul Daniel David a afirmat că, la momentul numirii sale ca ministru, a fost uimit de interesul atât de mare din partea publicului și mediei pentru zona preuniversitară, „o zonă pe care sigur ca rector o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru. În zona preuniversitară, după mine, ca expert în zona de psihologie și apropiat de științele educației, trebuie să lucrăm în zona fundamentală de transfer al competențelor către copii. Într-adevăr, în sistemul preuniversitar avem diverse probleme, că unii accentuează foarte mult componenta teoretică în dauna cunoștințelor procedurale și spun că teoria nu folosește la nimic, e pierdere de vreme“. În opinia lui Daniel David, contrar tuturor criticilor, teoria e foarte importantă atunci când este bine făcută, o teorie bună „îți oferă semnifi­cații, te transformă într-un individ greu manipulabil“.

În concluzie, pentru ca sistemul educațional să progreseze, este nevoie de o abordare bazată pe bune practici europene, de un transfer eficient al competențelor către elevi și de un sistem universitar mai flexibil și adaptabil. Cum toate acestea nu se pot face în absența unei finanțări proporționale cu scopurile țintite, ministrul este de părere că, cel puțin pe termen scurt și mediu, esențială este eficientizarea implementării bugetului alocat educației. Pe termen lung, viziunea și strategia bine fundamentate vor face diferența.

„Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, n-o să facem absolut nimic“

Până la urmă, totul se învârtește în jurul bugetului. Făcând o trecere în revistă a „moștenirii“ pe care a primit-o de la predecesoarea sa, precum și a obiectivelor pe care și le propune pentru perioada pe care o va petrece la Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de ministru, Daniel David a subliniat că esențial pentru el este raportul cauză-efect dintre ni­velul de salarizare al angajaților din sistem și rezultatele obținute în învățământ: „Dacă nu plătim suficient de bine profesorii, nu putem avea pretenții la un sistem de educație mai bun (…) Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel nu putem pretinde că facem proiecte europene, granturi (…) Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, n-o să facem absolut nimic“.

Ca o premieră în istoria postde­cembristă la nivelul Ministerului Educației și nu numai, pe 24 ianuarie Daniel David s-a adresat românilor live, pe pagina de Facebook a ministerului, prezentând strategia pentru anul 2025 și un raport al activității instituției. La final, Daniel David a răspuns și la câteva întrebări venite din partea celor prezenți. Intervenția sa a adunat mii de comentarii și aprecieri. Este într-adevăr o premieră, fiind pentru prima dată când un ministru dă dovadă de o asemenea transparență și disponibilitate. „Încercăm să gândim un model care să fie eficient, să nu avem direcții care se suprapun, să nu avem oameni care fac același lucru. Încercăm să folosim eficient și bugetul pe care îl vom avea“, a mai spus ministrul Educației, care a anunțat că ministerul pe care îl conduce trece printr-o perioadă de reorganizare.

„Noile planuri-cadru sunt în primul rând pentru elevi“

La sfârșitul lui ianuarie, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în dezbatere publică planurile-cadru pentru liceu. Daniel David: „Am încercat să nu accept introducerea unor discipline noi, care să crească și mai mult numărul acestora. Vedeți, nouă ni s-au impus prin lege sau prin tot felul de decizii la nivelul ­Parlamentului – și cred că a fost o gre­șeală, pentru că nu așa se stabilește un plan-cadru și nu așa se face un curriculum – s-au impus tot felul de discipline, tot felul de teme. Și atunci ideea a fost ca temele care sunt impuse prin lege să le distribui disciplinelor mai clasice pe care le avem, astfel încât să nu cresc numărul de discipline. De asemenea, vreau să problematizez în timpul dezbaterii publice dacă această distribuire este în regulă, dacă trebuie să păstrăm toate temele. Nu uitați, după dezbaterea publică putem să inițiem și unele modificări la nivel legislativ. Chiar unele discipline, care au fost impuse prin lege, am putea să stabilim în timpul dezbaterii publice că nu se justi­fică ca discipline. Poate ar trebui să fie teme pe care să le du­­cem în disciplinele clasice. Deci, cu siguranță, acesta va fi un lucru important“.

Componența trunchiului comun și cea a curriculumului de specialitate, la nivel de liceu, vor cunoaște variații în funcție de anii de studiu, a anunțat ministrul Daniel David cu ocazia prezentării noilor planuri-cadru de la finele lui ianuarie. Astfel, la clasele a IX-a și a X-a, trunchiul comun va avea 65%, iar curriculumul de specialitate – 25%, urmând ca în ultimii doi ani, trunchiul comun să ajungă la 35%, iar curriculumul de specialitate, la 45%, acestea fiind completate prin componenta la decizia școlii. „Trebuie să înțelegem că este o problemă extrem de importantă, pentru că fundamentul de acum al planurilor-cadru a fost pus în urmă cu 20 de ani. Lumea s-a schimbat, nu mai putem merge cu ce avem în acest moment“, a spus ministrul Daniel David.

Ministrul a mai atras atenția asupra faptului că „aceste planuri-cadru sunt în primul rând pentru elevi“ și că scopul este ca cele opt competențe cheie „să fie cu adevărat competențe. Evident că, în acest proces, contează foarte mult și profesorii, dar și părinții, care trebuie să aibă un cuvânt de spus, păstrându-și rolul. Am această idee de a gândi discipline și materii care să fie cu adevărat ghidate pe competențe, sub sancțiuni etice importante. Fără ingerințe politice (…) Am insistat pe o regândire a curriculumului la dispoziția elevului din oferta școlii. În această zonă au mai pătruns lucruri la limita pseudoștiinței“.

În ceea ce privește posibilitatea introducerii unor discipline noi, actualul mi­nistru al Educației s-a referit la impunerea unora dintre ele prin lege: „Dacă am lua toate temele și modulele și le-am transforma în discipline cum doresc cei care au promovat legile, nu am avea ­atâtea ore într-o zi câte discipline au ­elevii la școală. Toate aceste teme devin unități de învățare punctate cu acest nume în alte discipline“.

Ligia Deca: „Nu există soluții simple și nici efecte rapide pentru probleme și provocări.“

Dar care este „moștenirea“ pe care a preluat-o rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David? În raportul publicat la finalul anului trecut, Ligia Deca și-a prezentat principalele realizări ale ministeriatului său, legile educației și procentul record în materie de finanțare obținut în anul 2024 (4,6% din PIB), investițiile în dotarea școlilor, digitalizarea examenelor, avizul favorabil obținut de România de la OCDE, în domeniul educației. „Nu există soluții simple și nici efecte rapide pentru probleme și provocări ce implică intervenții structurale. Am convingerea, însă, că reformele începute, unele dintre ele deja vizibile, vor reda încrederea în școală și în tot ceea ce educația trebuie să fie pentru copiii noștri“, a spus Ligia Deca la sfârșitul lui 2024.

Cu toate acestea, statisticile sunt nemiloase și arată că, în ciuda tuturor eforturilor de stopare a flagelului, abandonul școlar a continuat să crească, ajungând în 2024 la 30% din totalul elevilor înregistrați în sistemul național de învățământ din țara noastră care au intrat în clasa întâi în urmă cu 12 ani, dar nu au mai ajuns să susțină examenul de Bacalaureat; în plus, peste 60.000 de elevi au părăsit școala în 2024 (cu 10.000 mai mulți decât în 2023), spun datele centralizate la nivelul Ministerului Educației.

Ordonanța de urgență a guvernului, denumită în stil dâmbovițean „Ordonanța-trenuleț“, adoptată chiar pe 30 decembrie 2024, prin care pensiile, salariile, bursele școlare și alocațiile pentru copii au fost înghețate, iar posturile pentru bugetari, blocate, a aruncat în aer toate promisiunile guvernanților, inclusiv în ceea ce privește educația.

Într-o asemenea situație economică și politică, noul ministru al Educației, Daniel David, este pus, practic, cu re­­surse infime și pe fondul austerității și al lipsei banilor din sistem, să conceapă o reformă reală, să treacă sistemul de educație de la învățământul informativ la învățământul formativ, de la atitudinea ascultătoare a elevului la cea intero­gativă.

Până atunci, asigurarea bunului mers al sistemului educațional reprezintă, într-o primă etapă, una dintre prioritățile noului ministru al Educației: „Promisiunea a fost că bugetul va fi ușor mai mare decât anul trecut, așa cum am spus și în timpul discuțiilor din Parlament când am fost audiat pentru a deveni ministru, astfel încât eu cred că, dacă acel lucru se menține, așa cum spuneam, putem desfășura activitățile obișnuite, putem chiar începe să implementăm unele măsuri din programul de guvernare pe linia eficien­tizării arhitecturii sistemului“.

Educația, lovită crunt de locomotiva „Ordonanței-trenuleț“

Problema este că, în condițiile în care „Ordonanța-trenuleț“ a lovit în plin (nu cu delicatețea unui trenuleț de jucărie, ci cu forța unei locomotive Diesel) economia românească, în toate aspectele ei, un buget al educației superior celui de anul trecut pare destul de greu de imaginat.

Misiunea noului ministru al Educa­ției este, în consecință, foarte dificilă. Toată media românească și nu numai a căzut de acord că țara noastră se află pe un butoi cu pulbere. Măsurile de austeritate atât de nepopulare adoptate de Guvernul Ciolacu 2 taie, inclusiv cadrelor didactice, primele și voucherele de va­canță, angajații din sistem fiind afectați și de înghețarea salariilor în 2025, dar și de blocarea posturilor.

Iar tăvălugul este abia la început. Conform ordonanței amintite, primele didactice urmează să fie acordate doar dacă vor putea fi decontate din fonduri externe nerambursabile, iar cadrele di­dactice care coordonează proiecte europene nu vor mai beneficia de reducerea normei didactice. În ceea ce privește școlile, acestea, potrivit aceleași ordonanțe, vor pierde suplimentul de cost standard (în cazul unităților de învățământ defavorizate). „Ordonanța-trenuleț“ lovește și în tichetele educaționale pentru elevii care provin din familii ­dezavantajate, acestea putând veni nu­­mai din surse externe nerambursabile, iar voucherele pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sunt amânate până la începutul anului școlar 2026-2027. De asemenea, Guvernul Ciolacu 2 lovește și în studenți, reducerile la bile­tele de tren fiind restricționate, iar bur­sele înghețate. În concluzie, urmează austeritatea, suportată însă, nu de ei, guvernanții, ci de noi, alegătorii.

„Oamenii sunt nemulțumiți, iar în sistemul nostru, mai ales în zona de educație, nemulțumirea este un pic mai mare“

Daniel David: „Mi-ar plăcea ca protestele să nu fie foarte probabile. Sunt în discuție cu sindicatele, țin legătura cu oamenii din sistem, încerc să explic că țara trece prin această situație complicată. Sunt lucruri negative, dar nu sunt foarte grave, fiindcă practic ce s-a încercat să se facă a fost să se stabilizeze și să se pornească anul 2025 cu resursele pe care le-am avut oarecum în 2024. Dar, sigur, oamenii sunt nemulțumiți, iar în sistemul nostru, mai ales în zona de educație, nemulțumirea este un pic mai mare pentru că au fost foarte multe angajamente și promisiuni care au fost făcute pentru a opri greva în domeniul Educației“.

Ministrul Educației a ținut să dea asigurări că „Ordonanța-trenuleț“ nu va cauza probleme în zona titularizării și că, pe măsură ce situația ecocomică se va redresa, educația se va bucura de prioritate din partea guvernului în recăpătarea drepturilor: „Nu sunt probleme și nu vor fi probleme în zona de titularizare/supliniri, dar mă aștept să fie, sigur, proteste, mă aștept să fie nemulțumiri. Premierul a spus la întâlnirea cu partenerii de dialog social că este conștient de faptul că domeniului i-au fost promise niște drepturi și că, pe măsură ce situația economico-financiară se redresează, Educația va fi prioritară în a primi acele drepturi“.

Misiunea lui Daniel David este, într-adevăr, foarte dificilă. Auspiciile sub care a debutat noul an nu sunt favorabile nimănui din această țară și, cu atât mai puțin, educației, domeniu care, din nou, trebuie să se confrunte cu subfinanțarea și cu măsuri antireformă care vor lăsa, cu siguranță, urme vizibile, în ciuda optimismului moderat al noului ministru.

Situația în care ne găsim astăzi seamănă izbitor de mult cu pânza Penelopei. Ceea ce se țese ziua la noi se deșiră noaptea. „Ordonanța-trenuleț“ spulberă tot ce s-a obținut cu mult efort în ultimii câțiva ani nu doar în zona Educației. Lucrurile sunt în plină desfășurare.

Bugetul Educației și ținta lui mereu aspirațională

Deși perioada pe care o traversează țara noastră este extrem de grea și complicată, atât din punct de vedere finan­ciar, cât și din punct de vedere politic și social, primele semne ale viziunii reformiste a ministrului Educației se conturează. „Trebuie să deschidem școala spre specialiști“, spune el.

În ceea ce privește banii alocați învățământului în 2025, bugetul de austeritate al Cabinetului Ciolacu 2 nu ne lasă să visăm prea mult. Deși domeniu prioritar recunoscut ca atare și de premierul în funcțiune, Educația, din păcate, regresează la acest capitol, urmând să primească un buget de 61,8 miliarde de lei, adică mai puțin, ca valoare, decât a primit anul trecut, și cu mult mai puțin procentual față de bugetul anterior. Mai exact, pentru toate măsurile reforma­toare pe care le gândește ministrul Da­­niel David, pentru 2025 învățământului i s-a prognozat doar 3,23% din PIB. Ra­­portat la bugetul general consolidat, bugetul Educației rămâne, așadar, foarte departe de ținta de 15%, ridicându-se la doar 8%. Mai mult, ordonanța austerității începe să producă efecte, în acest moment salariile angajaților din educație nemaifiind majorate, așa cum li se promisese în 2024.

„Ținta de 6% este o țintă care rămâne mereu pentru noi una aspirațională și ca ministru al Educației și Cercetării nu pot decât să vorbesc mereu despre acest lucru, dar ideea fundamentală pentru mine este ca în viitor să eficientizez lucrurile în cadrul ministerului astfel încât banii pe care îi primim să fiu sigur că sunt cheltuiți eficient, astfel încât să fiu sigur că nu se duc spre zone în care câștigurile educaționale nu sunt pe măsura investițiilor fi­nanciare“, spune ministrul Educației, Daniel David, omul care a condus Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai bună instituție de învățământ superior din țara noastră, și care, aflat acum la conducerea Ministerului Educației, chiar dacă într-o perioadă extrem de grea pentru țară, speră ca măcar să poată înfige pilonii unei reforme reale și sănătoase a sistemului de învățământ autohton, chiar și așa, cu un buget dramatic redus. Totul este să nu ne doboare furtuna.

Articol publicat în nr. 61-62 al revistei Tribuna Învățământului