Buna guvernare şi rezilien]a faţă de amenin]ările hibride, o prioritate la nivel national

În data de 22 noiembrie 2017, în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional, a avut loc dezbaterea Buna guvernare, cale de creştere a rezilienţei faţă de ameninţările hibride, sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. La dezbatere au participat: reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului şi ai Parlamentului României, responsabili ai vieţii politice şi factori de decizie, specialişti în domeniul ştiinţelor militare, experţi în guvernanţă şi în politici de apărare, membri ai lumii academice, cercetători ştiinţifici, exponenţi ai societăţii civile, cadre didactice universitare, studenţi. Întâlnirea a întrunit, astfel, la masa dialogului de idei participanţi calificaţi, cu experienţă în domeniile puse în discuţie, autorităţi şi factori cu putere de decizie, ceea ce a creat condiţiile necesare unei manifestări cu un pronunţat caracter de specialitate. Dezbaterea a fost organizată de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România prin Secţia Ştiinţe Militare.
Prin dezbaterea Buna guvernare, cale de creştere a rezilienţei faţă de ameninţările hibride, AOSR a lansat în mediul public, spre reflecţie, analiză şi acţiune calificată, o temă de importanţă excepţională pentru statul român şi pentru societatea românească în ansamblul ei. Importanţa temei se impune ca o evidenţă în zilele noastre, pe fondul evoluţiilor internaţionale, din Europa, Orientul Mijlociu, Extremul Orient şi din alte regiuni ale lumii, într-o epocă marcată de tensiuni, instabilitate, tendinţe secesioniste, conflicte îngheţate ori în plină desfăşurare, de fenomenul migraţiei, de războaie, de terorism sau de grave ameninţări la adresa securităţii statelor şi a păcii şi securităţii globale. Mijloacele implicate în aceste fenomene critice comportă astăzi o mare diversitate în raport cu abordările tradiţionale – în sfera acestei diversităţi intrând şi procesele de influenţare, intoxicare informaţională, discreditare, manipulare etc. –, ceea ce conduce la concepte şi sintagme precum: „război hibrid“, „ameninţări hibride“ etc. Noile strategii şi metode, varietatea mijloacelor care sunt folosite în procesele ofensive şi în actele de agresiune de astăzi reprezintă noi provocări la adresa statelor, a securităţii naţionale a acestora, a relaţiilor internaţionale şi a păcii. Pe fondul tuturor acestor evoluţii din lumea de azi, luând în calcul amplasarea geografică, vecinătatea unor zone de conflict, punctele cu potenţial conflictual, datele geo-strategice, istorice, politice şi economice care o definesc, România trebuie să-şi evalueze vulnerabilităţile şi ameninţările externe şi interne, în vederea creşterii rezilienţei în faţa potenţialelor riscuri şi a asigurării securităţii naţionale. În aceste condiţii, rezilienţa şi securitatea naţională trebuie să fie, mai mult decât oricând, o prioritate absolută a oricărei guvernări, care reclamă strategii, iniţiative şi acţiuni sinergice la nivelul instituţiilor statului.
Într-un cadru general de largă acoperire tematică, dezbaterea Buna guvernare, cale de creştere a rezilienţei faţă de ameninţările hibride a acordat prioritate următoarelor puncte: Fizionomia agresiunilor hibride; Creşterea rezilienţei naţionale faţă de întreg spectrul ameninţărilor; Com­­ponentele şi direcţiile de acţiune specifice bunei guvernări; Relaţia dintre buna guvernare şi rezilienţa naţională; Reducerea vulnerabilităţilor sistemului social şi creşterea rezilienţei; Importanţa culturii de securitate pentru creşterea rezilienţei.
Manifestarea a fost deschisă de prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi iniţiatorul proiectului „Dezbaterile AOSR“, care a relevat importanţa temei în actualul cadru geo-politic, definit de tensiuni şi conflicte, într-o lume marcată de violenţă, agresiuni militare, războaie şi terorism. O importanţă cu totul aparte o prezintă tema şi realităţile definite de aceasta, în speţă ameninţările hibride, pentru România, aflată într-o zonă geografică şi geo-politică de mare sensibilitate, cu evoluţii care presupun o serie de riscuri şi vulnerabilităţi. Rezilienţa şi securitatea naţională, a subliniat profesorul Badea, trebuie, de aceea, să fie un obiectiv prioritar al instituţiilor statului, o preocupare permanentă a acestora în condiţiile instabilităţii regionale şi globale, ale diversificării mijloacelor de influenţare şi ale schimbării de paradigmă în materie de desfăşurare a relaţiilor internaţionale şi a conflictelor. Discuţiile au fost moderate de gen. (r) prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, preşedintele Secţiei Ştiinţe Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cel care a propus tema dezbaterii şi a coordonat organizarea evenimentului. Dezbaterea a fost structurată în sesiuni alternative de prelegeri şi de dialog între participanţi, în cadrul cărora au fost formulate întrebări şi opinii. Sesiunea de prelegeri a cuprins o serie de prezentări substanţiale susţinute de personalităţi cu funcţie de decizie în aparatul de stat şi de reprezentanţi ai autorităţii din domeniile implicate de tema întâlnirii: Ion Oprisor, consilier prezidenţial, şeful Departamentului Securităţii Naţionale – Administraţia Prezidenţială; Roberta Alma Anastase, deputat – vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor; Raed Arafat, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne; general Nicolae-Ionel Ciucă, şeful Statului-Major al Apărării – Ministerul Apărării Naţionale; gen. mr. ing. Ionel Sorinel Vasilca, director – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; comisar-şef de poliţie Cristian Stoica, director, Direcţia Imigrări – Inspectoratul General pentru Imigrări; Alexandru Cumpănaşu – preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României; conf. dr. Adi Mustaţă – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“ (Buna guvernare prin decizii bazate pe dovezi. Cazul economiei behavioriste); conf. univ. dr. Aliodor Manolea (Modalităţi de creştere a rezilienţei la ameninţările hibride ale Transcendent Warfare – Războiul Transpersonal); gen. prof. dr. Constantin Mincu, Membru titular AOSR (Buna guvernare şi apărarea ţării 1990-2017); gen. prof. dr. Anghel Andreescu, Membru titular AOSR (Buna guvernare, soluţia sigură de progres a României); col. dr. Eugen Siteanu, membru corespondent AOSR (Buna guvernare şi contracararea ameninţărilor hibride); col. dr. Anatol Munteanu, membru asociat AOSR (Confruntări şi războiul hibrid din Transnistria). Intervenţiile participanţilor au analizat, de pe poziţii specifice, fenomenul ameninţărilor hibride, modul în care acestea implică securitatea şi stabilitatea României, au prezentat strategiile, măsurile şi iniţiativele puse în aplicare pentru contracararea ameninţărilor şi pentru asigurarea securităţii ţării şi au avansat o serie de propuneri în abordarea domeniului, la nivel conceptual, politic şi practic. Dincolo de diversitatea perspectivelor în analizarea fenomenului, opiniile exprimate au fost convergente în ideea necesităţii şi priorităţii creşterii rezilienţei faţă de ameninţările hibride prin intermediul bunei guvernări, ea însăşi o necesitate la nivel naţional.
Prin faptul că a concentrat participarea unor decidenţi, experţi şi specialişti în domeniu, cadre didactice din învăţământul superior de specialitate (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I“) şi cercetători ştiinţifici, dezbaterea Buna guvernare, cale de creştere a rezilienţei faţă de ameninţările hibride s-a desfăşurat la un nivel academic şi de înaltă expertiză. Poziţiile, ideile, iniţiativele şi propunerile formulate în cadrul Dezbaterii  Buna guvernare, cale de creştere a rezilienţei faţă de ameninţările hibride vor fi sintetizate într-un document final, care va cuprinde concluziile esen­ţiale ale întâlnirii şi care va fi remis instituţiilor statului. Comunicările prezentate vot fi publicate în revista ştiinţifică a Secţiei Militare a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Manifestarea face parte din Proiectul „DEZBATERILE AOSR“, iniţiat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România în anul 2017, prin care instituţia îşi propune să realizeze o serie de întâlniri şi discuţii, având ca participanţi responsabili politici, factori de decizie, reprezentanţi ai mediilor academice şi educaţionale, oameni de ştiinţă, cercetători, experţi, specialişti, studenţi, membri ai societăţii civile etc., pe teme de interes prioritar pentru România de azi şi pentru viitorul ţării. Prin Proiectul „Dezbaterile AOSR“, instituţia organizatoare intenţionează să constituie o agora a personalităţilor vieţii publice şi academice, a reprezentanţilor societăţii româneşti în diversitatea ei, un spaţiu al dialogului pe teme majore, al ideilor şi soluţiilor şi, nu în ultimul rând, un cadru al dialogului între generaţii. Obiectivul fundamental al Proiectului îl reprezintă realizarea unui for academic, ştiinţific, cultural şi civic în cadrul căruia să fie identificate şi promovate soluţii pentru dezvoltarea şi afirmarea României în Uniunea Europeană şi în lume.   
 Biroul de Comunicare şi Relaţii Publice
al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România